Anunțuri

18 aprilie 2026, Covasna: Conferința „Reguli, reputație și responsabilitate. Exercitarea profesiei de avocat în noile realități profesionale”

Diligența tehnologică: o nouă dimensiune a obligației profesionale a avocatului în era AI

Impactul inteligenței artificiale asupra serviciilor juridice, etica utilizării AI, platforma e-UNBR și delimitarea dintre informare și consultanță juridică au fost principalele teme ale panelului „Digitalizarea profesiei de avocat”, susținut de Sergiu Capisizu, consilier UNBR, și Dan Oancea, membru al Comisiei permanente. Dincolo de aspectele tehnice, discuția a deschis o perspectivă mai amplă asupra transformării profesiei, într-un moment în care tehnologia nu mai este doar un instrument, ci un factor care generează o nouă obligație profesională: diligența tehnologică.

Utilizarea tehnologiei nu mai este neutră și nu mai poate fi tratată ca un simplu suport de lucru, ci implică standarde noi de conduită. În acest context, diligența tehnologică presupune ca avocatul să utilizeze instrumentele digitale, inclusiv inteligența artificială, în mod informat, critic și responsabil, să verifice rezultatele generate, să protejeze confidențialitatea datelor și să își asume pe deplin răspunderea pentru actul juridic realizat.

AI: de la instrument la factor de schimbare a serviciilor juridice

O altă idee centrală a fost că inteligența artificială începe să schimbe natura serviciilor juridice. Dacă digitalizarea însemna până recent eficiență, astăzi vorbim despre sisteme capabile să genereze conținut juridic și să ofere soluții adaptate unor situații concrete. În acest context, întrebarea nu mai este dacă aceste tehnologii vor fi folosite, ci în ce măsură ele riscă să ocupe spațiul consultanței juridice.

e-UNBR: digitalizarea concretă a sistemului de asistență judiciară

Prezentările dedicate platformei e-UNBR au oferit o imagine concretă a digitalizării în acțiune. Concepută ca un sistem național unificat, integrat cu ECRIS, platforma permite automatizarea desemnării avocaților, generarea delegațiilor și transmiterea datelor către instanțe. În același timp, a fost evidențiată fragmentarea actuală a sistemului – cele 42 de barouri funcționând neuniform, cu procese manuale, lipsă de trasabilitate și întârzieri în plăți – și necesitatea unei soluții digitale care să reducă timpii de procesare și să standardizeze fluxurile. În această logică, e-UNBR apare ca un pas esențial spre o justiție mai rapidă, mai transparentă și mai accesibilă, inclusiv prin dezvoltarea unui portal public și a unor instrumente de tip chatbot pentru cetățeni.

Neglijența tehnologică: eroarea algoritmului, răspunderea avocatului

Discuția a fost plasată într-o miză mai largă: impactul AI nu privește doar avocatura, ci viitorul profesiilor juridice, cultura juridică și funcționarea statului de drept. Tehnologia nu a fost privită ca o amenințare în sine, ci ca un instrument care poate consolida profesia, cu condiția păstrării controlului profesional.

Au fost evidențiate și limitele inteligenței artificiale – „halucinațiile” algoritmice, bias-ul datelor și lipsa unei răspunderi juridice autonome. În toate aceste situații, responsabilitatea rămâne la avocat. De aici și dimensiunea etică a discuției: unde se termină utilizarea legitimă a tehnologiei și unde începe neglijența? Folosirea necritică a AI poate conduce la erori grave sau chiar la malpraxis, conturând ideea unei „neglijențe tehnologice”.

Principiile profesiei, mai exigente ca oricând

În acest context, principiile clasice ale profesiei – independența, confidențialitatea, loialitatea față de client și competența profesională – devin mai exigente ca oricând. Riscurile sunt concrete: divulgarea datelor sensibile, utilizarea necontrolată a platformelor digitale sau dependența de tehnologie, cu impact asupra autonomiei profesionale.

Concluzia panelului a fost că diligența tehnologică devine o componentă esențială a obligației profesionale. Avocatul nu mai răspunde doar pentru corectitudinea juridică, ci și pentru modul în care utilizează tehnologia. Verificarea informațiilor generate de AI, transparența față de client și asumarea răspunderii finale devin repere fundamentale.

Au fost prezentate și exemple concrete de utilizare utilă a AI: chatbot-uri pentru cetățeni, instrumente pentru acces rapid la jurisprudență sau aplicații de analiză semantică a documentelor, capabile să genereze sinteze relevante. Toate aceste soluții pot crește eficiența, dar numai în cadrul unui control profesional clar.

În final, ideea care a dominat dezbaterea a fost aceea că transformarea profesiei nu ține doar de tehnologie, ci de capacitatea de adaptare a avocatului. Diferența nu va fi făcută de accesul la instrumente, ci de modul în care acestea sunt înțelese și utilizate. Iar acest lucru presupune un efort constant de auto-educare: nu doar să folosim tehnologia, ci să învățăm să o punem sub semnul întrebării.

Articolul Diligența tehnologică: o nouă dimensiune a obligației profesionale a avocatului în era AI: dezbateri directe la Covasna despre viitorul avocaturii – 18 aprilie 2026 apare prima dată în UNBR.