Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #8: Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări (întrebările au fost adresate de Av. Cristina Lețu, Baroul Argeș și Av. Vlad Iorgulescu, Baroul București)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #8: Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări (întrebările au fost adresate de Av. Cristina Lețu, Baroul Argeș și Av. Vlad Iorgulescu, Baroul București)

Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări

● Platformele de tip legal tech care intermediază servicii juridice între public și avocați sunt compatibile cu regulile de publicitate și independență profesională? Există un cadru de reglementare în pregătire? (Întrebare adresată de Cristina Lețu, Baroul Argeș)

● În contextul dezbaterilor privind interferența altor entități în activitățile desfășurate de avocați, aș dori să lămurim cât mai argumentat de ce nu se renunță la restricțiile privind publicitatea profesională, desigur cu respectarea unor norme deontologice. (Întrebare adresată de Vlad Iorgulescu, Baroul București)

● Aș vrea să înțelegem cum este mai „specială” profesia juridică față de exemplul cel mai relevant, profesia medicală. De ce nu putem avocații să avem aceeași libertate de promovare pe care o au și entitățile medicale? (Întrebare adresată de Vlad Iorgulescu, Baroul București)

● Este rezonabil să nu existe publicitate înșelătoare, comparativă etc., să existe o demnitate și o decență, dar de ce să ne autoimpunem o rigiditate mai mare decât alte profesii sau categorii similare? (Întrebare adresată de Vlad Iorgulescu, Baroul București)

● Aș dori un răspuns cu luarea în considerare a faptului că, deși în teorie publicitatea profesională este reglementată, în realitate aceste reguli sunt foarte puțin respectate și se poate constata cu ușurință, de la marile case de avocatură până la cel mai neînsemnat avocat, cum foarte mulți își fac reclamă care nu respectă statutul, de la articole plătite care induc o aparență de seriozitate până la spam agresiv pe Facebook. De vreme ce multiple alte entități fie își permit în mod legal o mai mare flexibilitate, fie ignoră în mod fățiș legislația, de ce se mențin bariere autoimpuse ale profesiei? (Întrebare adresată de Vlad Iorgulescu, Baroul București)

 

Răspuns UNBR

Dezbaterea privind publicitatea profesională trebuie analizată în contextul transformărilor profunde prin care trece profesia de avocat. În realitate, regimul publicității în avocatură nu mai este de mult unul rigid sau prohibitiv. Dimpotrivă, prin modificările introduse prin Legea nr. 25/2017, profesia a făcut un pas important spre liberalizarea și modernizarea comunicării profesionale, abandonând viziunea excesiv de restrictivă specifică perioadelor anterioare.

Astăzi, avocatul poate utiliza website-uri, rețele sociale, platforme digitale, articole profesionale, apariții media și numeroase alte forme moderne de promovare, cu respectarea regulilor deontologice ale profesiei.

Conform art. 48 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, „orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiția ca aceasta să respecte reglementările profesionale și cele privitoare la independența, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă și să corespundă adevărului”.

Prin urmare, ideea că avocatului i-ar fi interzisă publicitatea nu mai corespunde realității actuale a profesiei. Această deschidere a fost făcută tocmai pentru că avocatul trebuie să fie vizibil într-o piață concurențială, în care formele tradiționale de promovare — recomandările clienților sau reputația construită exclusiv în sala de judecată — nu mai sunt suficiente.

Avocatul este liber să se promoveze și să fie prezent în spațiul public, inclusiv în mediul digital, însă în limitele unor principii care definesc specificul profesiei. Exact respectarea acestor principii îl diferențiază atât de un simplu comerciant, cât și de un sistem automatizat sau de un „robot juridic”. Avocatul nu oferă doar un serviciu, ci un serviciu însoțit de garanții profesionale esențiale: independență, loialitate față de client, confidențialitate, secret profesional, răspundere profesională și respectarea unor obligații deontologice stricte. Tocmai aceste garanții fundamentează încrederea publicului și justifică existența unor standarde specifice de comunicare profesională.

În plus, profesia dispune deja de instrumente moderne de autoreglementare, adaptate realității digitale. Ghidul privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat și Ghidul privind utilizarea platformelor digitale de către avocați, anexe la Statutul profesiei, au fost concepute tocmai pentru a permite o abordare flexibilă și adaptabilă. Alegerea formulei de „ghid” nu este întâmplătoare. Într-un mediu tehnologic care se schimbă de la lună la lună, reguli excesiv de rigide ar deveni rapid depășite și ineficiente.

Metodele de promovare evoluează astăzi într-un ritm aproape imposibil de anticipat, pentru a concepe reglementări valabile pe termen lung. Nu mai discutăm doar despre reclame clasice, afișe, panouri publicitare și nici măcar despre promovarea tradițională pe Facebook ori Google. În prezent apar forme complet noi de vizibilitate profesională:

– avocați recomandați automat de sisteme de inteligență artificială;
– profile juridice prioritizate algoritmic în motoarele AI;
– platforme care generează „topuri” și clasamente automate de avocați;
– asistenți virtuali care sugerează utilizatorului „cel mai potrivit avocat” în funcție de istoricul căutărilor;
– optimizare pentru răspunsurile generate de ChatGPT sau alte motoare conversaționale;
– podcasturi juridice indexate semantic de AI;
– videoclipuri scurte optimizate pentru algoritmii TikTok sau Instagram Reels;
– newslettere juridice personalizate automat;
– sisteme SEO juridic construite pentru apariția în recomandările generate de inteligența artificială;
– reputație digitală influențată de recenzii agregate automat și de scoruri algoritmice de „autoritate profesională”.

Se dezvoltă deja inclusiv o adevărată industrie a „optimizării reputației juridice” în motoarele AI, în care vizibilitatea avocatului nu mai depinde exclusiv de competența profesională, ci și de modul în care algoritmii îi interpretează prezența digitală.

În acest context, tentația unei suprareglementări poate părea firească, dar riscă să producă exact efectul invers: norme rapid depășite, inaplicabile practic și incapabile să țină pasul cu tehnologia. De aceea, soluția nu constă în multiplicarea interdicțiilor, ci în păstrarea unor principii deontologice clare și stabile — independență, onestitate, decență, transparență și interzicerea practicilor înșelătoare — aplicabile indiferent cât de sofisticate devin instrumentele de promovare.

Profesia trebuie să păstreze un echilibru între libertatea legitimă de promovare și protejarea valorilor fundamentale ale avocaturii: independența profesională, demnitatea profesiei, evitarea practicilor înșelătoare și protecția încrederii publicului.

Comparația cu domeniul medical este legitimă și relevă, de fapt, o evoluție comună a profesiilor liberale. Și medicina, și avocatura au traversat un proces de liberalizare a comunicării profesionale. Totuși, în ambele domenii continuă să existe limite privind publicitatea agresivă, manipulatoare sau care exploatează vulnerabilitatea publicului. Particularitatea profesiei de avocat derivă din rolul său în administrarea justiției și din obligația de independență față de interese comerciale. Accentul nu cade pe interzicerea promovării, ci pe evitarea transformării actului profesional într-un simplu mecanism comercial lipsit de responsabilitate.

Platformele legal tech și platformele de intermediere avocat–client nu sunt incompatibile prin definiție cu profesia de avocat. Chiar Ghidul privind utilizarea platformelor digitale de către avocați pornește de la ideea că avocatul poate utiliza platforme digitale și instrumente moderne de promovare, atât timp cât sunt respectate regulile profesiei.

Problema nu este existența platformei în sine, ci modul în care aceasta funcționează. Platforma poate facilita contactul dintre avocat și client, însă nu trebuie să creeze aparența că oferă ea însăși consultanță juridică sau că poate substitui avocatul. Totodată, avocatul trebuie să își păstreze independența profesională, controlul asupra relației cu clientul, libertatea stabilirii strategiei juridice și respectarea secretului profesional.

Compatibilitatea lor depinde de respectarea independenței avocatului, a secretului profesional și a obligației de a nu crea confuzie între simpla intermediere tehnologică și consultanța juridică propriu-zisă. În acest domeniu, este probabil ca profesia să evolueze mai degrabă prin principii generale și standarde flexibile decât printr-o suprareglementare rigidă.

În concluzie, profesia de avocat nu mai funcționează astăzi pe baza unor interdicții generale privind publicitatea, ci într-un cadru de comunicare profesională modern și adaptat realităților digitale. Problema nu este dacă avocatul se poate promova, ci cum poate face acest lucru fără a pierde elementele care definesc profesia: independența, loialitatea față de client, confidențialitatea, secretul profesional și răspunderea profesională. Într-un spațiu dominat de platforme, algoritmi și inteligență artificială, avocatura trebuie să își păstreze credibilitatea și încrederea publicului prin reguli deontologice clare și suficient de flexibile pentru a ține pasul cu noile forme de comunicare și intermediere digitală.

Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 14.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate 

07.05.2026: # 4 Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați

08.05.2026: #5 Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală

11.05.2026: #6 Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice

12.05.2026: #7 Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #8: Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări (întrebările au fost adresate de Av. Cristina Lețu, Baroul Argeș și Av. Vlad Iorgulescu, Baroul București) apare prima dată în UNBR.