Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #7: Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat (întrebările au fost adresate de Av. Enache Lucian Marian, Baroul Constanța și Av. Vlad Iorgulescu, Baroul București)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #7: Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat (întrebările au fost adresate de Av. Enache Lucian Marian, Baroul Constanța și Av. Vlad Iorgulescu, Baroul București)

Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat

● Care este poziția UNBR cu privire la folosirea termenilor „juridic”, „legal”, „drept”, „consultanță juridică” sau a unor denumiri care sugerează calitatea de avocat în branding-ul comercial al unor entități care nu aparțin profesiei? (Întrebare adresată de Av. Enache Lucian Marian, Baroul Constanța)

● În ceea ce privește denumirea formelor de exercitare a profesiei, să se aibă în vedere, spre comparație, faptul că notarii își pot denumi cabinetele cu nume de tip „Notaris”, în timp ce pentru avocați există o rigiditate greu justificabilă. (Întrebare adresată de Av. Vlad Iorgulescu, Baroul București)

 

Răspuns UNBR:

Protecția identității profesiei de avocat în mediul digital este o preocupare prioritară a UNBR, pe fondul extinderii accelerate a platformelor online care folosesc termeni juridici sau formule comerciale susceptibile să creeze aparența existenței unui serviciu avocațial autorizat. Miza este atât apărarea titlului profesional, cât și protejarea încrederii publicului într-un spațiu digital în care utilizatorul nu mai distinge întotdeauna între un avocat supus regulilor profesiei și o platformă comercială care exploatează limbajul juridic în scop de marketing.

Această preocupare a primit recent și o confirmare importantă la nivel internațional. La data de 5 mai 2026, Centrul de Arbitraj și Mediere al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO Arbitration and Mediation Center) a admis plângerea formulată de Uniunea Națională a Barourilor din România și a dispus transferul domeniului <unbr.eu> către UNBR. WIPO a reținut că UNBR deține drepturi exclusive asupra acronimului „UNBR”, consacrate de legislația română și consolidate prin utilizarea continuă și notorietatea dobândită la nivel public, apreciind că folosirea acestui domeniu crea impresia falsă a unei afilieri oficiale cu Uniunea Națională a Barourilor din România.

Poziția UNBR este că utilizarea unor formule precum „barou”, „avocatAI”, „avocatvirtual”, „consultanțăjuridică” sau alte denumiri similare poate crea confuzie gravă pentru public atunci când serviciul nu este furnizat efectiv de un avocat și nu beneficiază de garanțiile fundamentale ale profesiei: răspundere profesională, independență, secret profesional și control deontologic. Problema este crearea unor aparențe profesionale care induc ideea existenței unei consultanțe juridice autorizate.

Astăzi, clientul caută avocatul pe Google sau prin intermediul aplicațiilor de inteligență artificială. Vizibilitatea online este determinată în mare măsură de utilizarea unor termeni-cheie precum „avocat”, „drept”, „juridic” sau „consultanță juridică”. Cine controlează aceste cuvinte controlează, în mare măsură, accesul la încrederea publicului.

În acest context, combaterea publicității înșelătoare și protejarea termenilor profesiei reprezintă o componentă centrală a strategiei UNBR privind activitățile rezervate avocaților în era digitală. Strategia vizează prevenția și protejarea încrederii publice în serviciile juridice autentice și se află deja în faza implementării instituționale. UNBR a inițiat demersuri concrete și întâlniri de lucru cu autoritățile relevante din domeniul digital și al comunicațiilor. Un moment important în această direcție a avut loc la 15 aprilie 2026, la sediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, unde reprezentanții UNBR au discutat cu conducerea instituției despre o strategie comună pentru combaterea avocaturii ilegale în mediul online.

În cadrul acestor discuții au fost analizate soluții privind reglementarea utilizării termenilor „avocat”, „barou”, „UNBR” sau „INPPA” în numele de domenii internet, instituirea unor mecanisme de notificare și suspendare rapidă a domeniilor utilizate abuziv și dezvoltarea unei cooperări între UNBR, RoTLD, ANCOM și Ministerul Justiției pentru protejarea identității digitale a profesiei.

În paralel, UNBR urmărește utilizarea mecanismelor europene deja existente, în special a celor prevăzute de Digital Services Act, de normele privind protecția consumatorilor și de regulile europene care interzic practicile comerciale și publicitatea înșelătoare în mediul online.

UNBR nu este singura organizație profesională europeană preocupată de această problemă. Franța a instituit deja un sistem strict de protejare a termenilor aferenți profesiilor reglementate în domeniile internet, iar în Germania folosirea fără drept a unor denumiri în online,care sugerează calitatea de avocat, poate constitui infracțiune. La nivel internațional, inclusiv extensiile tematice precum „.law”, „.lawyer” sau „.attorney” sunt supuse unor verificări prealabile privind calitatea profesională, tocmai pentru a evita inducerea în eroare a publicului.

În același timp, problema utilizării termenilor generici trebuie analizată și din perspectiva regulilor aplicabile chiar profesiei de avocat. Ghidul privind publicitatea avocatului, anexă la Statutul profesiei de avocat, interzice folosirea exclusivă a unor termeni generici precum „avocat”, „drept”, „juridic” sau „avocat penal” în numele de domenii. Rațiunea acestei reguli este legată de modul în care funcționează vizibilitatea online: motoarele de căutare și algoritmii favorizează utilizarea intensivă a cuvintelor-cheie, iar profesia a apreciat că un singur avocat nu poate monopoliza un termen generic care aparține întregii profesii doar pentru că l-a înregistrat primul ca domeniu internet.

Nimic nu împiedică însă avocații să utilizeze denumiri creative pentru numele de domenii sau pentru identitatea lor de brand, cu condiția ca acestea să nu inducă publicul în eroare și să respecte regulile deontologice. Denumirea formei de exercitare a profesiei, marca și numele de domenii sunt reglementate de norme diferite.  Logica este una de echilibru: dacă profesia urmărește limitarea exploatării abuzive a termenilor juridici de către terți, trebuie să permită în același timp avocaților să își dezvolte identități digitale și branduri competitive într-o piață juridică profund digitalizată.

În prezent, regimul domeniilor internet din România funcționează în continuare în principal pe regula clasică „primul venit, primul servit”. Totuși, această regulă a devenit „neadaptată” în contextul economiei digitale actuale, în care vizibilitatea online este construită prin exploatarea unor cuvinte-cheie cu puternic impact profesional și comercial. Or, UNBR nu poate interzice direct unor terți să achiziționeze domenii care conțin termeni precum „avocat”, „juridic” sau „drept”.

Instrumentele juridice existente permit profesiei să reacționeze ulterior prin acțiuni privind folosirea fără drept a denumirilor și însemnelor profesiei, precum și prin utilizarea legislației privind protecția consumatorului, concurența neloială și practicile comerciale înșelătoare. Însă aceste mecanisme sunt, prin natura lor, reactive și defensive. Problema reală este că prejudiciul de imagine și confuzia publicului se produc înainte ca profesia să poată interveni efectiv.

Din acest motiv, UNBR urmărește dezvoltarea unor mecanisme preventive de protecție, similare celor existente în alte state europene, astfel încât anumite denumiri asociate profesiei să nu mai poată fi înregistrate liber de terți fără verificări minime prealabile. Necesitatea unei asemenea abordări devine tot mai evidentă pe măsură ce apar constant noi combinații și extensii digitale – de la formule precum „avocatAI” până la denumiri de tip „avocatcuantic” sau alte construcții care exploatează asocierea cu profesia pentru a câștiga vizibilitate și credibilitate în mediul online.

În concluzie, miza acestei dezbateri depășește brandingul sau publicitatea profesională. Este vorba despre protejarea identității profesiei în spațiul digital și despre capacitatea publicului de a distinge între un avocat autentic și o platformă care utilizează limbaj juridic pentru a câștiga credibilitate comercială. Într-o piață dominată de algoritmi și inteligență artificială, protecția termenilor profesiei devine inevitabil o problemă de siguranță juridică și de interes public.

Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 13.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate 

07.05.2026: # 4 Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați

08.05.2026: #5 Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală

11.05.2026: #6 Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #7: Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat (întrebările au fost adresate de Av. Enache Lucian Marian, Baroul Constanța și Av. Vlad Iorgulescu, Baroul București) apare prima dată în UNBR.