Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #14: Autoritatea avocatului în societate și statutul său profesional (Întrebare adresată de Av. Amalia Vlad, Baroul Neamț)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #14: Autoritatea avocatului în societate și statutul său profesional (Întrebare adresată de Av. Amalia Vlad, Baroul Neamț)

Autoritatea avocatului în societate și statutul său profesional

● În prezent, cel mai neclar lucru este legat de autoritatea avocatului. Noi, avocații, nu suntem nici persoane fizice autorizate, nici persoane juridice cu drepturi depline, nu lucrăm în regim de autoritate ca notarii, dar exercităm un serviciu public. Nu beneficiem de niciun fel de protecție socială reală și concretă. Suntem și nu suntem pe cont propriu. Care este, așadar, autoritatea avocatului în societate? (Întrebare adresată de Av. Amalia Vlad, Baroul Neamț)

Răspuns UNBR

Statutul avocatului poate părea uneori dificil de definit tocmai pentru că profesia nu a fost concepută, nici în România și nici în celelalte state europene, nici ca o activitate comercială obișnuită, nici ca o funcție publică exercitată în numele statului. Această configurare a profesiei nu reprezintă o particularitate românească, ci modelul tradițional al avocaturii europene.

Avocatul nu acționează în numele statului și nu exercită autoritate publică, precum instanțele, parchetele sau notarii în anumite competențe. În schimb, avocatul exercită o activitate de interes public, profesia având un rol esențial în apărarea drepturilor și libertăților, garantarea accesului la justiție și menținerea echilibrului dintre cetățean și putere.

Tocmai de aceea, în toate statele europene, avocatul trebuie să rămână independent față de stat pentru a putea apăra cetățeanul inclusiv în raport cu autoritățile publice. Din acest motiv, avocatul nu este funcționar public. El își exercită profesia pe cont propriu, își asumă direct responsabilitatea și riscurile activității sale, dar în același timp îndeplinește o funcție esențială pentru buna funcționare a justiției.

Autoritatea avocatului nu derivă din puterea coercitivă a statului, ci din independența sa profesională, din competența juridică și din rolul său în garantarea dreptului la apărare și a accesului efectiv la justiție.

În acest context, rolul organizației profesionale nu este acela de a transforma avocatul într-un profesionist dependent instituțional, ci de a proteja condițiile necesare exercitării independente a profesiei:

● apărarea secretului profesional;
● garantarea autonomiei profesiei;
● protejarea independenței față de presiuni politice sau economice;
● organizarea disciplinei profesionale;
● reprezentarea profesiei în raport cu autoritățile;
● apărarea activităților rezervate;
● menținerea standardelor deontologice și profesionale.

Acesta este modelul existent în România și, în esență, același model funcționează în Franța, Germania, Italia, Spania sau Belgia.

În ceea ce privește protecția socială și profesională, afirmația potrivit căreia avocații nu beneficiază de nicio formă de protecție trebuie nuanțată. Profesia de avocat beneficiază în România de un regim distinct, specific profesiilor liberale europene, care include mecanisme proprii de protecție socială, fiscală și profesională.

Astfel, avocații beneficiază de un sistem autonom de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, administrat prin Casa de Asigurări a Avocaților, separat de sistemul public. De asemenea, profesia dispune de autonomie în organizarea propriilor mecanisme de protecție socială și profesională, iar regimul fiscal aplicabil profesiilor liberale permite deducerea cheltuielilor profesionale și menținerea unui cadru distinct față de activitățile comerciale obișnuite. Totodată, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru profesiile liberale este plafonată, inclusiv ca rezultat al dialogului instituțional purtat de Uniunea Națională a Barourilor din România cu autoritățile publice.

Profesia beneficiază, în același timp, de garanții esențiale specifice avocaturii europene: protecția secretului profesional, independența față de stat, autonomia instituțională și jurisdicția disciplinară proprie. Aceste garanții sunt susținute inclusiv prin mecanisme legale de protecție consolidată a exercitării profesiei. Astfel, dispozițiile privind ultrajul judiciar prevăzute de art. 279 Cod penal se aplică și avocatului aflat în exercitarea atribuțiilor profesionale, limitele speciale ale pedepselor fiind majorate cu jumătate pentru faptele de amenințare, violență sau alte infracțiuni îndreptate împotriva participanților la actul de justiție. În același timp, exercitarea fără drept a profesiei de avocat continuă să fie sancționată penal, iar în ultimii ani au existat atât decizii importante în practica instanțelor și în jurisprudența ICCJ (Decizia ICCJ – RIL nr. 15/2015), cât și proiecte și dezbateri privind diversificarea, modernizarea și apărarea profesiei de avocat și majorarea eficienței sancțiunilor aplicabile avocaturii ilegale (Proiect de Lege pentru modificarea art.348 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal)

Desigur, aceste mecanisme nu elimină dificultățile reale cu care se confruntă mulți avocați: instabilitatea veniturilor, presiunea fiscală, vulnerabilitatea economică sau lipsa unor forme de protecție comparabile cu cele existente în raporturile de muncă salarizate. Totuși, aceste provocări trebuie analizate în logica specifică profesiilor liberale și a independenței profesionale, nu prin raportare exclusivă la modelul societăților comerciale sau al muncii salariate. În cadrul profesiei au existat inclusiv analize privind posibilitatea aplicării unor mecanisme apropiate regimului societăților pentru formele de exercitare a profesiei, însă concluziile juridice, fiscale și profesionale discutate la nivelul Consiliului UNBR au evidențiat că actualul sistem oferă, în multe privințe, un echilibru mai favorabil între independență, flexibilitate și protecția patrimoniului profesional.

PE de altă parte, anumite forme de organizare prevăzute de lege pot dobândi personalitate juridică. În plus, sistemul separației patrimoniilor profesionale, organizat și evidențiat prin registrele profesiei, oferă mecanisme de protecție și flexibilitate juridică adaptate specificului activității avocatului. În paralel, UNBR a promovat în ultimii ani și o politică de flexibilizare graduală a incompatibilităților profesionale, prin proiecte și dezbateri orientate spre adaptarea profesiei la noile realități economice și tehnologice, fără abandonarea garanțiilor fundamentale ale independenței avocatului.

Prin urmare, autoritatea avocatului derivă din rolul său de garant al drepturilor, al libertăților și al echilibrului dintre cetățean și putere.

Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 22.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate 

07.05.2026: # 4 Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați

08.05.2026: #5 Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală

11.05.2026: #6 Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice

12.05.2026: #7 Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat

13.05.2026: #8 Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări 

14.05.2026: #9 Limitele deontologice ale utilizării tehnologiei în formularea opiniilor juridice

15.05.2026: #10 Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice 

18.05.2026: #11 Modele alternative de organizare: platforme digitale, colaborări interdisciplinare, avocați-boți 

19.05.2026: #12 Consolidarea monopolului avocațial în fața platformelor digitale

20.05.2026: #13 Conceptul de „avocat al familiei” și asistența juridică preventivă

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #14: Autoritatea avocatului în societate și statutul său profesional (Întrebare adresată de Av. Amalia Vlad, Baroul Neamț) apare prima dată în UNBR.