Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #13: Conceptul de „avocat al familiei” și asistența juridică preventivă (întrebările au fost adresate de Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #13: Conceptul de „avocat al familiei” și asistența juridică preventivă (întrebările au fost adresate de Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

Conceptul de „avocat al familiei” și asistența juridică preventivă

● În contextul dezvoltării accelerate a platformelor AI și al standardizării serviciilor juridice online, are în vedere UNBR promovarea conceptului de „Avocat al Familiei”, similar conceptului de medic de familie, ca formă de asistență juridică preventivă, continuă și bazată pe relația de încredere dintre avocat și familie? (Întrebare adresată de Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

● Poate continuitatea relației profesionale, cunoașterea istoricului familial și dimensiunea umană a actului juridic reprezenta tocmai elementul care menține avocatul indispensabil într-o societate dominată de automatizare? (Întrebare adresată de Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

Răspuns UNBR

Într-adevăr, una dintre direcțiile importante promovate în prezent la nivelul profesiei este consolidarea poziționării avocatului în zona preventivă a justiției, nu doar în cea litigioasă.

Tema prevenției juridice a ocupat un loc central și în dezbaterile Congresului Avocaților din 13–14 iunie 2025, care a adoptat o rezoluție privind instituționalizarea prevenției în domeniul juridic ca serviciu esențial. Documentul a subliniat necesitatea consolidării culturii juridice preventive, a accesului la consultanță juridică încă din fazele inițiale ale raporturilor juridice și a dezvoltării unui cadru normativ care să încurajeze prevenirea conflictelor, protecția părților și degrevarea instanțelor.

Această abordare a fost susținută constant și în dialogul instituțional purtat de reprezentanții UNBR cu Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul dezbaterilor privind degrevarea instanțelor și eficientizarea sistemului judiciar. Ideea centrală este că o asistență juridică acordată din timp poate preveni numeroase conflicte și poate reduce presiunea asupra instanțelor, însă cu condiția ca avocatul să păstreze un rol esențial în garantarea respectării drepturilor cetățenilor, a confidențialității, a independenței profesionale și a accesului efectiv la justiție.

În acest context, profesia urmărește dezvoltarea unei culturi a asistenței juridice preventive, bazate pe consultanță continuă, educație juridică și relații profesionale de încredere pe termen lung. Tocmai pe această direcție începe să devină tot mai relevant și conceptul de „avocat al familiei”, într-o societate în care serviciile juridice tind să fie standardizate, fragmentate și automatizate prin platforme digitale și sisteme AI.

În multe state occidentale se observă deja o repoziționare a avocatului dinspre modelul exclusiv litigios către un model de „trusted advisor” — un consilier juridic permanent, care intervine preventiv înainte ca problemele să ajungă în instanță. În Franța există de mai mulți ani ideea „avocatului de proximitate”, iar Conseil National des Barreaux promovează constant rolul avocatului ca partener juridic al cetățeanului, nu doar ca reprezentant în litigii. În Statele Unite și Canada s-au dezvoltat modele de subscription legal services sau legal plans, prin care familiile beneficiază de consultanță juridică periodică pentru succesiuni, patrimoniu, contracte, divorțuri, relația cu autoritățile sau protecția datelor personale. În Germania există o cultură mai accentuată a consultanței preventive și a colaborării constante dintre avocat, familie și întreprinderile mici.

Din această perspectivă, conceptul de „avocat al familiei” poate reprezenta și în România una dintre modalitățile prin care avocatul își poate consolida rolul preventiv și social. Dezvoltarea inteligenței artificiale face această dimensiune umană chiar mai valoroasă. Platformele AI pot genera documente standard și pot automatiza operațiuni repetitive, însă nu pot înțelege istoricul familial, vulnerabilitățile personale, dinamica relațiilor sau interesele pe termen lung ale unei familii. Continuitatea relației profesionale, încrederea și capacitatea avocatului de a anticipa problemele înainte de apariția litigiilor pot face diferența dintre simpla furnizare automată de informații și adevărata asistență juridică.

Totuși, un asemenea model are și limite care trebuie privite realist. Costurile pot face dificil accesul constant pentru anumite categorii sociale, iar în spațiul cultural și economic din România instituția „avocatului de familie” ar putea deveni viabilă la scară largă doar în contextul dezvoltării unor mecanisme de asigurare care să includă și pachete de consultanță juridică preventivă. Bariera economică, dar și cultura încă redusă a utilizării resurselor financiare pentru prevenție juridică reprezintă obstacole importante în consolidarea unui asemenea model.

În acest context trebuie amintită și dezbaterea inițiată de UNBR în Parlament pe tema asigurărilor de protecție juridică și a dezvoltării unor mecanisme de acces mai facil la consultanță preventivă. Discuțiile au evidențiat interesul existent pentru dezvoltarea unor produse de asigurare juridică moderne, dar și o anumită rezervă a pieței de asigurări privind maturitatea pieței românești pentru produse complexe care să acopere în mod constant consultanța juridică preventivă acordată de avocat. Au fost invocate atât nivelul redus de educație juridică și financiară, cât și dificultatea construirii unor modele economice predictibile într-o piață în care cetățeanul continuă să perceapă avocatul mai ales ca soluție de criză sau de litigiu, și mai puțin ca partener permanent de prevenție și protecție juridică.

Această temă rămâne în atenția profesiei și este analizată constant în dezbaterile privind modernizarea accesului la servicii juridice. În ultimii ani, inclusiv în cadrul unor proiecte legislative și politici publice, se observă tendința de a introduce sau extinde obligația consultării avocatului ori a asistenței juridice preventive în anumite proceduri și acte cu impact major asupra persoanei sau patrimoniului.

În acest registru se înscriu și dezbaterile generate după cazul Nordis, care au readus în prim-plan necesitatea consolidării consultanței juridice preventive în tranzacțiile imobiliare. În acest context, UNBR a susținut public ideea dezvoltării unui mecanism mai puternic de protecție juridică a cumpărătorilor prin implicarea timpurie a avocatului în verificarea situației juridice a proiectelor imobiliare, a documentației contractuale și a riscurilor asociate investițiilor. Discuțiile au evidențiat încă o dată că multe dintre vulnerabilitățile apărute în practică ar putea fi diminuate prin acces mai facil la consultanță juridică specializată înainte de asumarea unor obligații patrimoniale semnificative, ceea ce reconfirmă importanța dezvoltării unei culturi a prevenției juridice și a rolului avocatului ca partener permanent de protecție și anticipare a riscurilor.

Toate aceste evoluții indică faptul că, pe termen lung, rolul avocatului ar putea evolua treptat dinspre o profesie asociată predominant litigiului către una orientată tot mai mult spre prevenție, consiliere continuă și protecția juridică permanentă a persoanei și a familiei.

În același timp, un asemenea concept nu necesită neapărat o reglementare specială. Fiecare avocat este deja liber, în limitele regulilor profesionale și deontologice, să se promoveze și să își dezvolte propria practică orientată către asistență juridică preventivă, relații profesionale de lungă durată și servicii juridice adaptate nevoilor concrete ale familiilor și comunităților pe care le asistă.

Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 21.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate 

07.05.2026: # 4 Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați

08.05.2026: #5 Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală

11.05.2026: #6 Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice

12.05.2026: #7 Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat

13.05.2026: #8 Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări 

14.05.2026: #9 Limitele deontologice ale utilizării tehnologiei în formularea opiniilor juridice

15.05.2026: #10 Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice 

18.05.2026: #11 Modele alternative de organizare: platforme digitale, colaborări interdisciplinare, avocați-boți 

19.05.2026: #12: Consolidarea monopolului avocațial în fața platformelor digitale

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #13: Conceptul de „avocat al familiei” și asistența juridică preventivă (întrebările au fost adresate de Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava) apare prima dată în UNBR.