Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #15: Viabilitatea economică a profesiei de avocat în următorii ani (Întrebări adresate de Av. Cristinela Dobre, Baroul București)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #15: Viabilitatea economică a profesiei de avocat în următorii ani (Întrebări adresate de Av. Cristinela Dobre, Baroul București)

Viabilitatea economică a profesiei de avocat în următorii ani

● În contextul în care inteligența artificială generativă produce deja în minute documente juridice, la un cost foarte redus, iar inflația persistentă și stagnarea economică reduc dramatic capacitatea de plată a clientelei tradiționale a majorității avocaților, care este viziunea strategică concretă a UNBR pentru următorii 10 ani astfel încât profesia de avocat să rămână viabilă economic și relevantă social pentru marea majoritate a membrilor săi, nu doar pentru o elită?

● Cine apără efectiv avocații în această dublă criză de insecuritate profesională, generată de AI, și economică, determinată de pauperizarea clientelei?

(Întrebări adresate de Av. Cristinela Dobre, Baroul București)

Răspuns UNBR

Inteligența artificială accelerează una dintre cele mai profunde transformări ale profesiilor intelectuale din ultimele decenii, pe fondul unei perioade dominate de crize succesive și de presiuni economice tot mai puternice.

Avocatura, la fel ca multe alte domenii bazate pe expertiză și analiză, intră într-o etapă de redefinire comparabilă cu schimbările produse odinioară de revoluția industrială. Atunci, apariția mașinilor a stârnit temerea că munca umană va deveni inutilă. În timp, însă, lumea profesională nu a dispărut, ci s-a reorganizat: unele activități au fost automatizate, altele s-au transformat, iar în locul lor au apărut alte profesii, piețe și forme de activitate complet noi. Același proces se desfășoară astăzi și în domeniul serviciilor juridice, într-un ritm mult mai rapid și la o scară fără precedent.

Din această perspectivă, ideea că avocatul va fi pur și simplu înlocuit de algoritmi reprezintă o viziune simplistă asupra unei transformări mult mai complexe. Inteligența artificială poate automatiza anumite activități repetitive, poate analiza volume foarte mari de date și informații într-un timp extrem de scurt, poate identifica tipare, corelații și riscuri și poate reduce costurile unor operațiuni tehnice. Totuși, AI nu poate substitui responsabilitatea profesională, independența avocatului, aprecierea juridică, construcția strategiei, negocierea, caracterul personal al relației dintre avocat și client, încrederea construită între aceștia, reprezentarea intereselor clientului și controlul uman asupra deciziei juridice.

În același timp, inflația persistentă, reducerea puterii de cumpărare și presiunea asupra clasei de mijloc afectează direct piața serviciilor juridice tradiționale. Tocmai de aceea, profesia nu poate rămâne blocată exclusiv în modelul economic construit în urmă cu două sau trei decenii. Adaptarea devine inevitabilă.

Din perspectiva UNBR, răspunsul la aceste provocări nu poate fi opoziția față de tehnologie, ci integrarea ei controlată în activitatea avocatului și orientarea către noile piețe juridice generate chiar de transformările digitale și economice.

În realitate, fiecare revoluție tehnologică produce noi riscuri, obligații și nevoi de reglementare, iar toate acestea generează cerere pentru servicii juridice specializate.

Deja se dezvoltă rapid, la nivel european și internațional, domenii noi de expertiză juridică generate chiar de transformările tehnologice. În jurul inteligenței artificiale apare o întreagă economie juridică nouă: reglementarea și conformarea sistemelor AI, aplicarea AI Act, răspunderea pentru erorile produse de algoritmi, auditul juridic al sistemelor automate, transparența și obligațiile furnizorilor de AI sau verificarea legalității chatbot-urilor și platformelor care oferă „răspunsuri juridice”.

În paralel, cresc exponențial domenii precum cybersecurity, gestionarea incidentelor informatice, răspunderea pentru breșe de securitate și scurgeri de date, protecția datelor și conformarea GDPR în sisteme automatizate. Apar litigii noi legate de deepfake-uri, clonare vocală, manipulare digitală, discriminare algoritmică, utilizarea operelor pentru antrenarea modelelor AI sau afectarea reputației online.

Se dezvoltă accelerat și dreptul platformelor digitale, aplicarea Digital Services Act (DSA) și reglementarea conținutului online, transparența algoritmică, combaterea dezinformării și relația juridică dintre platforme, utilizatori și autorități. În același timp, apar piețe juridice noi legate de blockchain, tokenizare, active digitale, smart contracts, identitate digitală, probe electronice și criminalitate informatică.

Tot mai multe companii vor avea nevoie de avocați specializați în audit juridic pentru utilizarea AI, investigații interne privind folosirea tehnologiei de către angajați, protecția secretelor comerciale într-un mediu dominat de AI generativ sau guvernanța internă a utilizării inteligenței artificiale. De asemenea, crește cererea pentru consultanță juridică în domeniul media digitale, al influencerilor, al publicității online și al gestionării riscului reputațional.

În paralel, apar și modele noi de practică juridică: servicii juridice integrate cu legal tech, cabinete specializate în AI și tehnologie, consultanță pentru startup-uri tech, colaborări interdisciplinare între avocați, programatori și experți cybersecurity, audituri juridice automatizate validate de avocat sau servicii de „human legal oversight” pentru companiile care utilizează sisteme AI.

Din această perspectivă, tehnologia nu reduce pur și simplu piața avocaturii, ci o mută spre zone noi de expertiză și consultanță strategică. Pentru avocații care se adaptează rapid, înțeleg tehnologia și își dezvoltă competențe interdisciplinare, această transformare poate reprezenta una dintre cele mai mari oportunități profesionale din ultimele decenii.

La nivelul UNBR se discută adaptări ale regulilor profesionale la noile realități economice și tehnologice, inclusiv printr-o abordare mai flexibilă în materia incompatibilităților, a colaborărilor interdisciplinare, a comunicării profesionale și a publicității, astfel încât avocatul să poată rămână competitiv într-o economie digitală și într-o piață profund concurențială. În acest context, sunt analizate modele alternative de organizare a serviciilor juridice, colaborări între avocați și specialiști din domenii precum IT, cybersecurity, fiscalitate sau compliance, precum și dezvoltarea unor servicii juridice integrate, adaptate economiei digitale.

Totodată, profesia urmărește consolidarea unor noi zone de expertiză aflate deja în expansiune la nivel european și internațional — reglementarea și conformarea sistemelor AI, protecția datelor, combaterea dezinformării, securitatea cibernetică, guvernanța platformelor digitale, DSA, AI Act sau gestionarea reputației online. În paralel, UNBR încearcă să definească mai clar activitățile care trebuie să rămână rezervate profesiei de avocat, în special acele servicii care presupun aplicarea legii la situația concretă a unei persoane, asumarea răspunderii profesionale, confidențialitate și garanții de independență, chiar dacă ele sunt oferite prin intermediul unor platforme digitale sau al unor sisteme de inteligență artificială.

O componentă importantă a acestei strategii este și dezvoltarea infrastructurii digitale a profesiei prin platforma e-UNBR, concepută pentru modernizarea relației dintre avocați, barouri și instituții, digitalizarea unor proceduri profesionale și crearea unor instrumente care să permită profesiei să funcționeze mai eficient într-un mediu juridic tot mai tehnologizat. Direcția urmărită este aceea a unei profesii care se adaptează accelerat transformărilor tehnologice, fără a renunța însă la principiile care îi definesc rolul: independența, secretul profesional, răspunderea și controlul uman asupra actului juridic.

Această modernizare nu înseamnă însă abandonarea identității profesiei. Adaptarea trebuie realizată în paralel cu conservarea principiilor fundamentale care diferențiază avocatul de un simplu furnizor comercial de servicii sau de un sistem automatizat: independența profesională, confidențialitatea, secretul profesional, loialitatea față de client și răspunderea profesională.

Întrebarea „cine apără efectiv avocații?” trimite, în realitate, la capacitatea profesiei de a se apăra simultan juridic, instituțional, economic și profesional într-un context de schimbare accelerată. Rolul unei organizații profesionale este de a proteja spațiul profesional al avocatului și de a crea condițiile prin care acesta să își poată păstra relevanța într-o piață tot mai digitalizată și competitivă. Această protecție presupune intervenții constante și adaptate noilor forme de concurență și de exercitare a activităților juridice: combaterea exercitării fără drept a activităților rezervate profesiei, reacții împotriva platformelor care creează aparența că pot substitui avocatul, intervenții legislative la nivel național și european, apărarea secretului profesional și utilizarea instrumentelor oferite de Digital Services Act pentru reacții mai rapide în mediul online. Toate aceste acțiuni au loc în mod constant la UNBR, așa cum apar în informațiile transmise aproape zilnic pe site-ul www.unbr.ro

În concluzie. așa cum revoluția industrială nu a eliminat profesiile, ci le-a transformat profund, și revoluția digitală va modifica inevitabil modul de exercitare a avocaturii. Provocarea reală nu este lupta împotriva tehnologiei, ci capacitatea profesiei de a integra aceste transformări fără pierderea valorilor care îi dau legitimitate și rol social.

Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 25.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate 

07.05.2026: # 4 Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați

08.05.2026: #5 Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală

11.05.2026: #6 Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice

12.05.2026: #7 Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat

13.05.2026: #8 Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări 

14.05.2026: #9 Limitele deontologice ale utilizării tehnologiei în formularea opiniilor juridice

15.05.2026: #10 Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice 

18.05.2026: #11 Modele alternative de organizare: platforme digitale, colaborări interdisciplinare, avocați-boți 

19.05.2026: #12 Consolidarea monopolului avocațial în fața platformelor digitale

20.05.2026: #13 Conceptul de „avocat al familiei” și asistența juridică preventivă

21.05.2026: #14 Autoritatea avocatului în societate și statutul său profesional

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #15: Viabilitatea economică a profesiei de avocat în următorii ani (Întrebări adresate de Av. Cristinela Dobre, Baroul București) apare prima dată în UNBR.