Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #6: Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice (întrebările au fost adresate de Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Ana Maria Ioniță, Baroul București)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #6: Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice (întrebările au fost adresate de Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Ana Maria Ioniță, Baroul București)

Răspuns nr. 6. Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice

● Ce strategii instituționale sunt avute în vedere de UNBR pentru a contracara concurența exercitată de utilizatorii neprofesioniști de inteligențe artificiale care furnizează servicii juridice fără respectarea exigențelor profesionale? (Întrebare adresată de Bogdan Dumitriu, Baroul București)

● Care sunt mecanismele concrete avute în vedere de UNBR pentru sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice, inclusiv pe căile oferite de inteligențele artificiale? (Întrebare adresată de Bogdan Dumitriu, Baroul București)

● Ce mecanisme concrete are în vedere UNBR pentru a asigura respectarea activităților rezervate avocaților, în contextul proliferării serviciilor juridice oferite de entități neautorizate? (Întrebare adresată de Ana Maria Ioniță, Baroul București)

 

Răspuns UNBR

UNBR are deja o strategie instituțională bazată pe intervenție rapidă, reacție judiciară fermă și extinderea instrumentelor juridice împotriva serviciilor care oferă fără drept consultanță juridică. Această strategie marchează trecerea de la o apărare punctuală, predominant judiciară, a profesiei, la o abordare integrată, adaptată unui fenomen devenit sistemic în ecosistemul digital. Nu mai este suficient ca profesia să constate fapte deja consumate, ci este necesară utilizarea unor mecanisme coordonate de prevenție, monitorizare, reacție rapidă și intervenție juridică. În acest context, devine esențială identificarea rapidă a platformelor care creează confuzie, intervenția împotriva celor care oferă servicii nelegale, prevenirea folosirii abuzive a termenilor profesionali și adaptarea cadrului normativ astfel încât noile forme de consultanță juridică digitală să nu funcționeze într-o zonă gri.

Punctul de plecare al strategiei îl reprezintă distincția dintre informare juridică și consultanță juridică, iar definirea consultanței juridice și clarificarea acestei delimitări constituie teme esențiale pe agenda Congresul Avocaților 2026. Pentru ca profesia și autoritățile să poată distinge rapid între activitățile legale și consultanța juridică neautorizată, este necesară o definiție clară a consultanței juridice, mai ales într-un mediu online care a amplificat confuzia dintre simpla informare și furnizarea unei soluții juridice concrete. Multe platforme folosesc formulare interactive, chatbot-uri sau sisteme automate care colectează date despre utilizator și generează răspunsuri aparent personalizate, astfel încât utilizatorul nu mai percepe diferența dintre o informație generală și o recomandare juridică individualizată. În momentul în care o aplicație redactează acte adaptate situației utilizatorului, recomandă strategii procesuale, estimează șanse într-un litigiu sau indică pașii juridici care trebuie urmați, activitatea intră în sfera consultanței juridice și trebuie să respecte garanțiile conferite de lege pe care numai avocatul autorizat le poate oferi: răspundere profesională, independență, confidențialitate și control deontologic.

Pe termen scurt, accentul cade pe intervenția rapidă împotriva celor care desfășoară în mod vădit activități juridice fără drept sau folosesc denumiri, simboluri și formule comerciale care induc publicului ideea unei activități avocațiale legitime. Aplicarea Metodologiei UNBR 2.0 privind combaterea exercitării fără drept a profesiei a produs și continuă să producă rezultate concrete. Grupul de lucru al Consiliului UNBR privind apărarea profesiei împotriva practicilor avocaturii clandestine (GL5) a identificat și comunicat barourilor 319 entități juridice cu obiect de activitate CAEN 6910 – activități juridice, precum și 31 de entități și 3 persoane fizice suspectate că desfășoară activități juridice neautorizate, la care s-au adăugat ulterior alte cazuri identificate în cursul anului 2024. În paralel, UNBR și reprezentanții GL5 au inițiat întâlniri cu autorități și instituții competente pentru dezvoltarea unor mecanisme de combatere a „avocaturii clandestine” în mediul online.

Strategia a condus deja la condamnări definitive și hotărâri importante în materia exercitării fără drept a profesiei și folosirii ilegale a denumirilor profesiei. În categoria exercitării fără drept a profesiei se înscriu cazurile Bondor Vasile, Traian Ioan Halip sau Spătaru Nicolae, acesta din urmă fiind condamnat pentru 1196 acte materiale de exercitare fără drept a profesiei. În categoria folosirii ilegale a denumirilor și însemnelor profesiei se înscriu cauzele Gabriel Corin Ilderim Klein Kirițescu, Pompiliu Bota sau Bălăcescu Constantin. Alte cauze au vizat simultan exercitarea fără drept și crearea unei aparențe de legitimitate profesională prin utilizarea termenilor „avocat”, „barou” sau „UNBR”.

Un caz relevant pentru noua dimensiune digitală a fenomenului este cel al lui Cosma Liviu, care desfășura activități juridice prin platformele cazulmeu.ro și oragondespagubiri.ro, fiind prezentat online ca avocat. Acesta a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare, obligat la muncă în folosul comunității și la plata sumei de 100.000 lei daune morale către Baroul Vrancea, fiind dispus inclusiv sechestru asigurător până la concurența sumei de 566.840 lei.”

Un exemplu recent este hotărârea pronunțată la 29 aprilie 2026 de Judecătoria Gheorgheni în cazul Kovacs Tunde. Instanța a reținut 93 de acte materiale de exercitare fără drept a profesiei de avocat și 75 de acte materiale privind folosirea fără drept a denumirilor și însemnelor specifice profesiei, fapte desfășurate pe mai mulți ani, inclusiv prin activități online. Importanța acestei hotărâri depășește cazul individual. Ea confirmă două direcții esențiale ale strategiei UNBR: sancționarea exercitării fără drept a activităților juridice și combaterea aparenței de legitimitate create prin folosirea termenilor, însemnelor și simbolurilor profesiei. Cu alte cuvinte, nu este vizată doar fapta materială de a oferi servicii juridice fără drept, ci și construcția unei imagini publice false, prin care justițiabilul este făcut să creadă că se află în fața unui serviciu avocațial.

Prin urmare, strategia urmărește combaterea platformelor care creează aparența unei consultanțe juridice autorizate fără a oferi garanțiile profesiei, în special prin prevenirea confuziei generate în mediul online, inclusiv prin folosirea abuzivă a termenilor „avocat”, „barou” sau „UNBR”. În paralel, se are în vedere integrarea acestor servicii în cadrul european de reglementare, prin instituirea unor obligații clare privind transparența, identificarea furnizorului, răspunderea pentru conținutul juridic generat și eliminarea rapidă a conținutului ilegal sau înșelător.

O componentă decisivă a strategiei este și valorificarea instrumentelor oferite de Digital Services Act. UNBR cooperează deja cu autoritățile competente – DNSC, ANCOM, ADR și ICI – în scopul  dezvoltării unor mecanisme instituționale care să permită eliminarea rapidă a conținutului ilegal din mediul online.

Obiectivul este ca UNBR să poată sesiza rapid platformele și furnizorii de servicii intermediare, să solicite eliminarea conținutului ilegal, să obțină informații privind furnizorii serviciilor digitale și să intervină eficient împotriva platformelor care oferă fără drept consultanță juridică. În acest sens, au fost deja inițiate demersuri către ANCOM pentru recunoașterea UNBR ca autoritate relevantă în sensul Digital Services Act. O astfel de calitate ar permite UNBR să acționeze instituțional mai rapid și mai eficient în sectorul serviciilor juridice digitale, inclusiv prin formularea de solicitări oficiale privind eliminarea conținutului ilegal, transmiterea de ordine sau cereri de informații către platforme și dezvoltarea unor mecanisme de cooperare directă cu actorii implicați în aplicarea DSA.

În concluzie, pilonii strategiei UNBR sunt combaterea formelor vădit ilegale de exercitare fără drept a profesiei și eliminarea rapidă a conținutului ilegal, combaterea publicității înșelătoare și protejarea termenilor profesiei, delimitarea clară dintre informare juridică și consultanță juridică, precum și redefinirea funcțională a consultanței juridice, adaptarea activităților rezervate la mediul digital și obținerea unor instrumente directe de intervenție în arhitectura Digital Services Act. Strategia UNBR marchează trecerea de la o abordare reactivă la una proactivă și integrată, adaptată unui fenomen digital devenit sistemic. Strategia nu este orientată împotriva tehnologiei, ci urmărește integrarea inteligenței artificiale ca instrument de sprijin pentru avocat, în documentare, analiză sau redactare, împiedicând în același timp folosirea acesteia ca substitut al avocatului în furnizarea consultanței juridice. Această viziune este în concordanță și cu direcția afirmată în cadrul forumului „Just AI”, organizat sub egida Administrația Prezidențială a României, unde ideea centrală a fost că inteligența artificială trebuie utilizată ca instrument de sprijin pentru actul de justiție și profesiile juridice, fără a substitui raționamentul uman, răspunderea profesională și controlul exercitat de profesionistul dreptului.

  

Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 12.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate 

07.05.2026: # 4 Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați

08.05.2026: #5 Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #6: Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice (întrebările au fost adresate de Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Ana Maria Ioniță, Baroul București) apare prima dată în UNBR.