Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate (întrebările au fost adresate de Av. Ana Maria Ioniță, Baroul București, Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Cristina Lețu, Baroul Argeș)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate (întrebările au fost adresate de Av. Ana Maria Ioniță, Baroul București, Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Cristina Lețu, Baroul Argeș)

Răspuns nr. 3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate

● Cine răspunde în situația în care o platformă digitală sau un furnizor de servicii juridice neautorizat oferă un răspuns eronat care produce prejudicii unui justițiabil și cum pot organele cu rol de decizie din cadrul profesiei de avocat să intervină eficient în astfel de situații? (Întrebare adresată de Ana Maria Ioniță, Baroul București)

● Se are în vedere instituirea unui regim juridic clar al răspunderii în situația în care utilizarea unor instrumente de inteligență artificială conduce la erori judiciare, inclusiv sub aspectul delimitării răspunderii între avocat, magistrat și furnizorul tehnologic? (Întrebare adresată de Bogdan Dumitriu, Baroul București)

● Cine răspunde patrimonial când un justițiabil suferă un prejudiciu în urma unui sfat juridic oferit de o platformă digitală, fără implicarea unui avocat? Ce poziție are UNBR față de această lacună?
(Întrebare adresată de Cristina Lețu, Baroul Argeș)

Răspuns UNBR:

De cele mai multe ori, nu răspunde nimeni! Această realitate explică, în esență, de ce redefinirea consultanței juridice a devenit o prioritate pentru Uniunea Națională a Barourilor din România. Pentru că, în lipsa unei delimitări clare, asistăm la o situație periculoasă: există consultanță juridică în fapt, dar nu există răspundere în drept.

În cazul avocatului, responsabilitatea este bine stabilită. Există răspundere profesională, asigurare obligatorie și mecanisme disciplinare. Orice soluție juridică oferită unui client este însoțită garanțiile aferente profesiei și de de o obligație clară de răspundere. Este evident că dacă avocatul folosește AI fără să verifice și produce prejudicii clientului, atunci el răspunde.

În cazul platformelor digitale sau al furnizorilor neautorizați, care oferă răspunsuri personalizate prin AI (cu alte cuvinte consultanță juridică neautorizată) problema este mult mai complexă. Nu există un singur „vinovat universal” pentru pagubele produse de AI. Răspunderea se distribuie în funcție de cine controlează, folosește sau introduce în piață sistemul.

Dezvoltatorul AI (creatorul sistemului) poate răspunde dacă sistemul are defecte de concepție (bias, erori sistemice, lipsă de testare) sau nu a respectat standardele de siguranță. La nivel european  deja s-a extins răspunderea pentru produse defecte la AI prin Directiva (UE) 2024/2853 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2024 privind răspunderea pentru produsele cu defecte care are termen limită de transpunere pe 9 decembrie 2026. Conform considerentului (13) Software-ul, care include aplicațiile sau sistemele de IA, trebuie tratat ca produs. Iar conform considerentului (15), „În cazul în care software-ul liber și cu sursă deschisă furnizat în afara unei activități comerciale este integrat ulterior de către un producător ca o componentă într-un produs în cadrul unei activități comerciale și, prin urmare, este introdus pe piață, ar trebui să fie posibil ca producătorul respectiv să fie considerat răspunzător pentru prejudiciile cauzate de caracterul defectuos al unui astfel de software, dar nu și producătorul software-ului, deoarece producătorul de software nu ar îndeplini condițiile de introducere pe piață a unui produs sau a unei componente”.

Așadar, conform acestei Directive, răspunderea nu revine autorului abstract al tehnologiei, ci actorului care o integrează, o comercializează și o pune efectiv la dispoziția utilizatorilor. În momentul în care un sistem AI devine parte dintr-un serviciu sau dintr-un produs oferit publicului, el încetează să mai fie o simplă creație tehnologică și devine un obiect juridic purtător de risc. Cu alte cuvinte, platforma care integrează un sistem AI și îl folosește pentru a genera răspunsuri juridice nu mai poate pretinde că oferă doar un instrument neutru. În măsura în care acel sistem produce efecte asupra utilizatorului — influențând decizii, generând așteptări sau orientând conduita — el devine parte a unui „produs” în sens juridic.

Absența legii de  transpunere nu înseamnă că directiva nu produce efecte: instanțele pot deja să o aibă în vedere, sunt obligate la interpretarea conformă,  iar actorii economici trebuie să se pregătească, în contextul în care cadrul existent – Legea nr. 240/2004 privind răspunderea pentru produse defecte – va fi inevitabil adaptat sau înlocuit. Interpretarea conformă înseamnă, pe scurt, că instanțele trebuie să aplice și să interpreteze legea națională astfel încât să nu contrazică scopul directivei și să îi asigure efectul.

Exemplele internaționale arată că răspunderea este, în practică, difuză sau ineficientă. Operatorii platformelor invocă frecvent faptul că oferă doar „informare”, chiar și atunci când răspunsurile generate sunt adaptate situației utilizatorului și produc efecte concrete. În alte cazuri, aceștia sunt greu de identificat, funcționează din alte jurisdicții sau se ascund în spatele unor structuri tehnice opace.

Cazuri precum cel al platformei DoNotPay sunt relevante: intervențiile autorităților nu au vizat direct problema consultanței juridice, ci aspecte colaterale, precum publicitatea înșelătoare sau lipsa de transparență.

Sigur că problema e mult mai complexă și deocamdată nu avem o practică de natură să lămurească. Există și situații în care prejudiciul rezultă dintr-o combinație de factori, nu poate fi identificată clar o culpă.

Însă, în esență, răspunderea pentru AI nu ține de tehnologie, ci de control și garanții: cine a creat sistemul, cine îl pune pe piață, cine îl folosește, cine își asumă rezultatul.

Diferența fundamentală între avocat și robot este că un algoritm oferă un răspuns, un avocat oferă un răspuns pentru care răspunde. Această distincție definește însăși natura serviciului juridic.

În acest context, rolul profesiei nu poate fi limitat la reacții punctuale sau sancțiuni izolate. Abordarea trebuie să fie structurală, principalele direcții fiind: clarificarea legislativă a noțiunii de consultanță juridică, astfel încât să nu mai poată fi eludată prin eticheta de „informare”; stabilirea clară (pe cale legislativă, cât și prin reglementări profesionale) a răspunderii în ecosistemele digitale, prin identificarea actorilor care răspund și a condițiilor de angajare a răspunderii; utilizarea instrumentelor din zona protecției consumatorului pentru a sancționa practicile înșelătoare; și, nu în ultimul rând, o comunicare publică fermă.

Răspunsul următor va fi publicat în data de 7.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: ● #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: ● #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate (întrebările au fost adresate de Av. Ana Maria Ioniță, Baroul București, Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Cristina Lețu, Baroul Argeș) apare prima dată în UNBR.