Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #11: Modele alternative de organizare: platforme digitale, colaborări interdisciplinare, avocați-boți (întrebările au fost adresate de Av. Cristinela Dobre, Baroul București și Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #11: Modele alternative de organizare: platforme digitale, colaborări interdisciplinare, avocați-boți (întrebările au fost adresate de Av. Cristinela Dobre, Baroul București și Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București)

Modele alternative de organizare: platforme digitale, colaborări interdisciplinare, avocați-boți

● Ce adaptări inevitabile acceptăm, precum formare obligatorie în utilizarea AI, noi modele de business, parteneriate cu tehnologia, fără a ne autodizolva ca profesie independentă și liberală? (Întrebare adresată de Av. Cristinela Dobre, Baroul București)

● În ce măsură UNBR încurajează sau reprimă modele alternative de organizare a activității, de exemplu platforme digitale, colaborări interdisciplinare, avocați-boți? (Întrebare adresată de Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București)

Răspuns UNBR

Aceste noi instrumente tehnologice și forme de organizare a activității juridice nu pot fi interpretate ca modele „alternative” de furnizare a consultanței juridice și nici ca mecanisme care pot substitui avocatul în exercitarea activităților rezervate profesiei. Ele pot reprezintă exclusiv mijloace tehnice auxiliare, utilizate în cadrul exercitării profesiei de avocat și sub responsabilitatea avocatului, ca răspuns la transformările tehnologice, economice și sociale din ultimii ani.

Platformele de intermediere avocat-client, aplicațiile de redactare asistată, instrumentele AI pentru cercetare juridică sau serviciile juridice online pot sprijini organizarea și eficientizarea activității profesionale, însă nu pot funcționa ca forme autonome de consultanță juridică și nu pot legitima furnizarea unor servicii juridice individualizate de către terți neavocați. Consultanța juridică presupune apreciere juridică, răspundere profesională, independență, confidențialitate și raport personal de încredere cu clientul — elemente care aparțin exclusiv exercitării profesiei de avocat.

În același timp, crește inevitabil nevoia de interprofesionalitate și de extindere a activităților compatibile pentru avocați. Problemele juridice moderne implică frecvent tehnologie, protecția datelor, cybersecurity, fiscalitate internațională, investigații digitale etc., ceea ce face ca avocatul să colaboreze tot mai des cu consultanți fiscali, specialiști IT, experți AI, experți în securitate cibernetică sau alte profesii. Aceste colaborări nu diminuează rolul avocatului, ci extind capacitatea profesiei de a răspunde unor probleme din ce în ce mai complexe în contextul cererii de servicii integrate.

Într-adevăr,  întrebarea nu mai este dacă tehnologia și noile modele organizaționale vor influența avocatura, ci cum pot fi integrate fără afectarea elementelor care definesc profesia: independența avocatului, răspunderea profesională, secretul profesional, controlul uman efectiv asupra actului juridic și relația de încredere cu clientul.

Din această perspectivă, UNBR nu poate aborda o strategie de respingere automată a platformelor digitale, a legal tech-ului sau a utilizării inteligenței artificiale. Experiența altor state arată că simpla opoziție față de tehnologie nu oprește transformarea pieței, ci doar lasă profesia fără instrumente reale de control.

În Statele Unite, dezvoltarea platformelor precum LegalZoom sau Rocket Lawyer a arătat limitele unei reacții bazate exclusiv pe litigii privind exercitarea neautorizată a avocaturii. Platformele au continuat să se extindă, pentru că răspundeau unei cereri reale pentru servicii standardizate, rapide și accesibile.

În Marea Britanie, soluția a fost diferită: prin Legal Services Act 2007 au fost permise structurile alternative de business, în care non-avocații pot participa la proprietatea sau managementul unor entități autorizate să furnizeze servicii juridice. Acest model anglo-saxon a permis investiții importante în tehnologie și dezvoltarea industriei legal tech, dar a generat și critici privind riscul comercializării excesive a profesiei și slăbirea independenței avocatului. De aceea, modelul continental european rămâne mai prudent: Franța, Germania, Italia sau Spania acceptă digitalizarea, dar o plasează în interiorul unui cadru deontologic strict.

Franța este un exemplu relevant. Conseil National des Barreaux a publicat ghiduri privind utilizarea inteligenței artificiale generative de către avocați și o grilă de evaluare a instrumentelor AI, având în vedere criterii precum confidențialitatea, securitatea datelor, transparența și conformitatea deontologică. Baroul Paris a mers și mai departe, prin parteneriate cu instrumente juridice AI, inclusiv Doctrine, pentru a oferi avocaților acces controlat la tehnologii moderne.

Germania confirmă aceeași direcție. După litigii privind platforme automatizate precum Smartlaw, unde s-a pus problema dacă generarea automată de contracte intră sau nu în zona serviciilor juridice rezervate, dezbaterea nu s-a încheiat prin eliminarea tehnologiei. Dimpotrivă, piața legal tech a continuat să se dezvolte, iar organizațiile profesionale au trecut la ghiduri și parteneriate. Deutscher Anwaltverein a anunțat în 2025 un parteneriat cu Bryter, prin care peste 60.000 de avocați germani pot avea acces la instrumente AI pentru redactare, analiză contractuală, cercetare și sumarizare juridică.

Aceste exemple arată că strategia eficientă nu este opoziția față de tehnologie, ci integrarea controlată: ghiduri, formare, criterii de evaluare, parteneriate selective, reguli de transparență și mecanisme de răspundere.

Prima adaptare inevitabilă este formarea profesională în domeniul tehnologiei și al inteligenței artificiale. Competența digitală devine parte a competenței profesionale. Avocatul trebuie să înțeleagă nu doar legea și jurisprudența, ci și riscurile folosirii AI, protecția datelor, securitatea informațiilor, limitele automatizării și obligația de verificare umană.

La nivelul INPPA există deja cursul „Etica utilizării IA în activitatea avocațială”. Denumirea este importantă: utilizarea IA pune, în primul rând, probleme de etică profesională, confidențialitate, secret profesional, răspundere și control uman. În prezent, această formare este facultativă, dar direcția europeană indică o creștere a importanței formării digitale continue pentru avocați.

A doua adaptare inevitabilă este digitalizarea serviciilor juridice. Clienții solicită deja comunicare online, acces rapid la documente, servicii juridice mai flexibile și instrumente digitale de lucru. Profesia nu mai poate funcționa exclusiv într-un model construit pentru economia anilor ’90. Platformele și serviciile juridice online se vor dezvolta indiferent dacă profesia le ignoră sau le integrează.

A treia adaptare este colaborarea interdisciplinară. Problemele juridice moderne implică tot mai des inteligență artificială, securitate cibernetică, fiscalitate internațională, protecția datelor, investigații digitale, comunicare publică sau analiză tehnologică. Avocatul nu dispare în aceste colaborări, ci devine coordonatorul juridic responsabil, cu condiția să păstreze independența profesională și controlul asupra soluției oferite clientului.

În concluzie, poziția UNBR nu este una de opoziție față de noile forme prin care sunt furnizate sau susținute serviciile juridice. Platformele digitale, instrumentele AI, serviciile online sau colaborările interdisciplinare pot reprezenta forme legitime de modernizare a avocaturii. Problema apare atunci când tehnologia încearcă să elimine avocatul din arhitectura serviciului juridic și să transforme consultanța juridică personalizată într-un produs automatizat, furnizat fără secret profesional, fără răspundere, fără independență și fără obligații deontologice.

Problema nu este existența platformelor digitale, a instrumentelor AI sau a noilor modele de furnizare a serviciilor juridice, ci modul în care acestea funcționează și garanțiile pe care le oferă. Diferența esențială nu este între avocatură și tehnologie, ci între tehnologia care asistă avocatul și tehnologia care pretinde că îl poate înlocui. Trebuie să facem diferența între tehnologia care asistă avocatul și tehnologia care pretinde că îl poate înlocui. Cu alte cuvinte, delimitarea clară dintre simpla informare juridică și automatizarea tehnică, pe de o parte, și consultanța juridică personalizată, care presupune analiză individuală, răspundere profesională și garanțiile specifice profesiei de avocat, pe de altă parte.

Elementele esențiale pentru a face această diferență rămân transparența față de utilizator, respectarea secretului profesional și a confidențialității, păstrarea controlului uman asupra actului juridic, existența răspunderii profesionale și evitarea oricărei forme de publicitate înșelătoare care creează impresia că inteligența artificială poate substitui avocatul.

Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 19.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate 

07.05.2026: # 4 Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați

08.05.2026: #5 Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală

11.05.2026: #6 Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice

12.05.2026: #7 Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat

13.05.2026: #8 Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări 

14.05.2026: #9 Limitele deontologice ale utilizării tehnologiei în formularea opiniilor juridice

15.05.2026 #10 Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice 

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #11: Modele alternative de organizare: platforme digitale, colaborări interdisciplinare, avocați-boți (întrebările au fost adresate de Av. Cristinela Dobre, Baroul București și Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București) apare prima dată în UNBR.