Anunțuri

UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA
COMISIA PERMANENTĂ

DECIZIA nr. 662
15 octombrie 2026

Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România, în ședința din 15 octombrie 2026 (vot electronic), în baza dispozițiilor art. 67 alin. (1) lit. a) și j) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a examinat cererea de apărare a reputației profesionale formulată de domnul avocat Alin-Iulian Moruțan, Decanul Baroului Bistrița-Năsăud.

1. PREMISE

Domnul avocat Alin-Iulian Moruțan, în calitate de petent, s-a adresat Uniunii Naționale a Barourilor din România și, respectiv, Baroului Bistrița-Năsăud, în temeiul art. 67 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 51/1995 și al art. 88¹ din Statutul profesiei de avocat, solicitând ca, după efectuarea verificărilor impuse de lege, să se constate că i-a fost afectată reputația profesională, față de afirmațiile, insinuările și expresiile jignitoare publicate de numitul Liviu Alexa pe www.strictsecret.com și în materialele video de pe Facebook și TikTok, cu consecința admiterii cererii și constatării atingerii aduse reputației de avocat și decan prin imputările de necinste financiară, folosire a funcției profesionale pentru obținerea unor avantaje și favorizare în atribuirea contractului de asistență juridică, în măsura în care cercetările confirmă lipsa bazei factuale a acestora, precum și prin atacurile personale care depășesc limitele criticii legitime atât la adresa mea cât și la adresa Baroului Bistrița Nǎsǎud, adoptării unei decizii motivate și publicarea acesteia, însoțită de un comunicat instituțional pe site-ul UNBR, cu prezentarea exactă a faptelor verificate și a motivelor pentru care este necesară apărarea reputației profesionale, comunicării soluției către petent și către Baroul Bistrița-Năsăud, precum și transmiterea către autor și publicație a poziției instituționale, cu solicitarea rectificării afirmațiilor factuale infirmate.

2. STAREA DE FAPT

Starea de fapt prezentată de petent și verificată în sursele media și din răspunsul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, puse la dispoziția avocatului raportor este redată mai jos.

La data de 16 septembrie 2026, în articolul Opus nr. 681, autorul l-a nominalizat pe petent și a asociat funcția acestuia de decan al Baroului Bistrița-Năsăud cu presupuse operațiuni financiare suspecte, afirmând: „Nu cred că avocatul (M.D.L.) riscă excluderea din Baroul Bistrița, fiindcă decan e acolo alt papagal sulfuros, Alin Moruțan, care ventilează și el bani dubioși prin firma nevestei.”

Prin această formulare, autorul sugerează atât lipsa de probitate financiară a petentului, cât și compromiterea exercitării atribuțiilor de decan. Paragrafele următoare despre dividendele soției, societatea acesteia și veniturile familiei întăresc insinuarea, fără ca simpla alăturare a unor date financiare să demonstreze operațiuni nelegale din partea acestuia.

La data de 3 octombrie 2026, articolul Opus nr. 691 reia și dezvoltă atacurile. Titlul începe cu formula „Astă seară furăm în familia Moruțan” și asociază expres numele familiei, funcția de decan și plata serviciilor juridice de către spital. În corpul articolului sunt reluate calificarea depreciativă pentru petent și insinuarea că acesta ar derula operațiuni financiare suspecte prin societatea soției. În legătură cu atribuirea contractului, autorul susține că soția petentului ar fi intervenit pentru obținerea acestuia, folosind expresia: „Mihaela Moruțan a pus chiloții în prag și l-a băgat pe soțul său la cașcavalul lunar”.

În același articol, autorul afirmă că departamentul juridic al spitalului ar avea trei persoane, prezentând astfel serviciile externe ca fiind nejustificate în raport cu o echipă juridică deja existentă. Ulterior, îl prezintă pe petent ca beneficiar al unor privilegii profesionale obținute prin funcția deținută în barou și prin poziția soției. La final, afirmă că spitalul ar fi practic condus de aceasta, invocând inclusiv poziționarea ei într-o fotografie de la inaugurarea noului sediu al instituției.

Atacul asupra calității profesionale a petentului este explicit în următoarele două paragrafe: „Și alta este însă ce face nesimțitul de Alin Moruțan. Bă, cât de bulangiu profesional trebuie să fii, de la înălțimea funcției de șef de barou bistrițean, să te nevoiești practic la un salariu lunar deloc mic, din bani publici, fix de la instituția unde este șefă soția ta? Foarte bulangiu profesional, vă spun eu” și, respectiv, „Plin de bășini de imagine, ăsta e șeful Baroului Bistrița-Năsăud. Bre, băiatule, tu ar trebui să fii un exemplu de etică, baaaa, în breaslă, că sărac nu ești, țăran nesimțit. Ar fi trebuit să ai o stare de reținere față de tot ce înseamnă asemenea situații. Dar de unde, bă, principii, în cloaca de partid din Bistrița?”

Imputarea folosirii mandatului de decan pentru avantaje personale este formulată distinct „Aplauze pentru toți avocații din Bistrița care tac pe marginea acestui subiect și care acceptă cu lașitate ca Moruțan să fie privilegiat din punct de vedere profesional, folosindu-se de poziția pe care o are în barou, dar și de poziția pe care o are soția lui.”

Prin Reel-ul identificat prin numărul 7692408549640523030 (sursa poate fi accesată aici: https://www.tiktok.com/@liviualexaoficial/video/7692408549640523030):
a) la minutul 00:13–00:28, contractul și onorariul petentului sunt prezentate depreciativ, în legătură cu funcția soției;
b) la minutul 00:40–01:00, autorul afirmă distribuirea articolului prin SMS către peste 100 de avocați;
c) la minutul 01:22–01:26, participanții la un eveniment familial sunt îndemnați să discute cu petentul despre atacurile publicate;
d) la minutul 01:45–02:09, colegii avocați sunt acuzați că tolerează situația și sunt îndemnați să pună în discuție calitatea de decan a petentului;
e) la minutul 02:23–02:35, se solicită managerului și petentului încetarea contractului;
f) la minutul 02:57–03:07, autorul anunță (amenință) continuarea intervențiilor în cazul neîndeplinirii solicitărilor;
g) la minutul 03:15–03:27, autorul revine asupra contractului și solicită poziția spitalului și folosește un limbaj obscen și vulgar, atât la adresa petentului, cât și la adresa Baroului (mimând un cuvânt obscen);
h) la minutul 03:35–04:07, comparația cu fostul decan conține noi referiri depreciative la persoana petentului.

În fișierul V4, la minutul 00:08 (aproximativ), apare și textul suprapus „reziliati contractul jegos al sefului Baroului bistritean”. Acest mesaj asociază expres calificarea depreciativă a contractului cu funcția de decan a petentului. La minutul 00:14–00:28: „domnul Moruțan, care e înțepat ca ultimul nevoiaș la banii Spitalului Județean, unde soțioara e director de management, cu doar suma de 12.000 și ceva”.

Relevanța profesională rezultă din adresarea repetată către colegii petentului și către instituția client.

Afirmația autorului despre trimiterea de SMS-uri este relevantă pentru cercetarea difuzării în mediul profesional. Anunțul (amenințarea) continuării intervențiilor are și valențe penale.

De asemenea, autorul adresează îndemnuri elevilor la evenimentul antidrog organizat de Baroul Bistrița-Nǎsǎud (sursa: Download.mp4, durata 01:06):
a) la minutul 00:18–00:37, autorul îndeamnă elevii să îl întrebe pe petent despre contract la evenimentul antidrog;
b) la minutul 00:37–00:45, autorul afirmă „v-ați nevoit ca un calic la 12.900 de lei pe lună din banii spitalului din Bistrița?”;
c) la minutul 00:50–00:58, autorul afirmă „Atât […] și după aia plecați acasă, că n-are ce să vă spună că e adevărat. Hai, Moruțan, să nu zici că nu ți-am făcut reclamă la eveniment.”

Mesajul are rolul de a boicota un eveniment organizat de Baroul Bistrița-Nǎsǎud în data de 20 octombrie 2026.

Autorul face o solicitare adresată spitalului privind contractul de asistență juridică al petentului (sursa: Download (2).mp4, durata 03:32): la minutul 02:10–02:26, acesta afirmă „să-i spună la Moruțanca, să-i zică la bărbatul său, să renunțe la contractul de asistență juridică de 12.000 de lei […] și să denunțe acest contract”. Partea omisă privește o exprimare vulgară despre manager. Solicitarea este precedată, la minutul 00:47–01:58, de afirmații cu tentă sexuală despre soția petentului și o altă persoană. Relevanța pentru cerere constă în folosirea acestui context pentru a cere conducerii spitalului o intervenție care să ducă la renunțarea petentului la contract.

Autorul face insinuări financiare și lansează acuzații privind proiectul universitar (sursa: Download (9).mp4, durata 08:49):
a) la minutul 02:10–02:34, autorul îl identifică pe petent prin funcția deținută din 2023 și afirmă: „Domnul Moruțan, care este șeful baroului din 2023, apă sfințită […] uns cu alte creme, alte alifii […] domnul Moruțan face cam la fel, cu banii, cu alea.” Pasajul urmează întrebării despre eventuala excludere a unui coleg avocat și sugerează că propria conduită financiară a petentului ar compromite reacția profesională;
b) la minutul 03:33–04:58, autorul compară veniturile familiei, invocând dividende de 410.000 lei, un salariu de aproximativ 180.000 lei, numărul de angajați și cifra de afaceri a societății soției. Le prezintă ca motive de suspiciune privind proveniența banilor;
c) la minutul 04:59–05:15, este consemnat: „nu prea am încredere în domnul Moruțan, că poate să rezolve situația asta cu tovarășul ăsta, avocat dandy […]”.
d) la minutul 05:18–05:30, după o referire la înfățișarea petentului, autorul afirmă: „Dar la spate știe cu șmenurile, știți? Bine înfipt acolo.”
e) la minutul 05:30–06:15, autorul asociază mediul judiciar local cu o grupare de interese, evocă DNA și leagă această prezentare de extensia Facultății de Drept. Susține că extensia ar funcționa într-un imobil al petentului și ironizează proiectul;
f) la minutul 06:17–06:54, transcrierea consemnează: „vor preda magistrați […] Adică un fel de șpagă mascată, ca să fie bine, ca să nu fie rău […] dacă ne punem oameni în justiție, trebuie să-i și premiem cu ceva. Și găsim o formulă ca proștii să nu-și dea seama că e șpagă mascată.” Legătura cu persoana petentului rezultă din prezentarea anterioară a proiectului și din revenirea imediat următoare la numele acestuia;
g) la minutul 06:54–06:59, autorul revine asupra pretinsei neîncrederi în petent și folosește o formulare diminutivă privind funcția de decan;
h) la minutul 00:00–00:16, autorul afirmă că materialele sale au depășit 50.000 de vizualizări;
i) la minutul 08:17–08:30 este consemnată formula „râde toată Bistrița de voi dacă scrie mandea”, alături de evocarea unei audiențe de 300.000 de abonați.

Autorul face insinuări în legătură cu pretinsa transmitere a contractului în familie și viața privată (sursa: https://www.tiktok.com/@liviualexaoficial/video/7692433358877396246?_r=1&_t=ZN-9AFRzE7Zv3W, durata 5:50):
a) la minutul 04:30–04:51, autorul susține o fostă legătură de rudenie prin alianță cu avocatul precedent al spitalului și afirmă că „își predau ciordeala în familie”;
b) la minutul 04:52–05:05, o felicită ironic pe fosta soție a petentului pentru despărțire, repetând „ai scăpat de Moruțan”;
c) la minutul 05:05–05:16, urmează o insinuare degradantă insuficient de clară.

Primul pasaj prezintă succesiunea unor raporturi contractuale ca transmitere familială a unui avantaj ilicit. Celelalte intervenții sunt relevante pentru folosirea vieții private în scop depreciativ în cadrul aceleiași prezentări despre activitatea profesională.

Autorul reia atacurile asupra contractului și eticii decanului (sursa: https://vm.tiktok.com/ZN8BN1arn/, durata 17:12:):
a) la minutul 04:35–04:49, autorul sugerează tolerarea unui coleg avocat și le atribuie „aceeași mentalitate de ciordeală”;
b) la minutul 08:20–09:34 și 10:27–11:29, autorul contestă onorariul și necesitatea avocatului extern, asociind contractul cu funcția soției;
c) la minutul 11:36–12:22, autorul leagă beneficiarii contractelor de avantaje politice și folosește eticheta colectivă „șmenarii”;
d) la minutul 12:24–13:17, inventarul consemnează, în atacul asupra eticii de decan, expresiile „bulangiu profesional”, „plin de bășini” și „țăran nesimțit coclit”;
e) la minutul 13:17–13:50, autorul reproșează colegilor acceptarea privilegiilor petentului și folosește o comparație sexuală vulgară.

3. PRECIZĂRI PRIVIND SITUAȚIA CONTRACTUALǍ DINTRE CABINETUL DE AVOCAT AL PETENTULUI ȘI SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚǍ BISTRIȚA

Petentul face următoarele precizări, necesare unei juste analize a cererii formulate.

Soția petentului, Mihaela Moruțan, nu are calitatea de director executiv și nu are competențe de contractare a serviciilor juridice ori de angajare a spitalului. Afirmația că aceasta ar fi determinat atribuirea contractului către petent este nereală.

Contractul de asistență juridică încheiat între petent și SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚǍ BISTRIȚA a fost încheiat în urma unei achiziții directe, aprobat de Comitetul Director și prezentat Consiliului de Administrație al spitalului, fără obiecțiuni. Soția petentului nu a votat aprobarea contractului, neavând drept de vot. Cele trei posturi de consilier juridic din organigrama SPITALULUI CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚǍ BISTRIȚA erau și sunt neocupate; existența posturilor nu echivala cu existența a trei consilieri juridici angajați.

Plata unui onorariu pentru servicii juridice nu dovedește, prin ea însăși, necinstea avocatului ori folosirea abuzivă a funcției de decan. Autorul nu a solicitat nici petentului și nici soției acestuia un punct de vedere anterior publicării articolelor. În privința insinuărilor despre societatea soției și dividende, nu se poate deduce caracterul nelegal al unor venituri din simpla comparație cu cifra de afaceri a unui anumit an.

4. CEREREA DE APĂRARE A REPUTAȚIEI. MOTIVARE. ARGUMENTE JURIDICE. PROPUNERI

Potrivit art. 67 alin. (1), lit. j) din Legea nr. 51/1995 republicată, Comisia permanentă a U.N.B.R. are următoarele atribuţii: j) are obligaţia să apere reputaţia profesională a avocatului, la cererea acestuia, pe baza cercetărilor şi a propunerilor înaintate de consiliul baroului din care face parte.

Potrivit art. 881 din Statutul Profesiei de Avocat actualizat, la cererea avocatului, Comisia permanentă a U.N.B.R. are obligaţia să apere reputaţia profesională a acestuia, dacă cercetările întreprinse şi propunerile înaintate de consiliul baroului din care face parte avocatul fundamentează acest demers.

Prin Hotărârea nr. 13/12.10.2026 atașată, Consiliul Baroului Bistrița-Năsăud:
a) a avizat favorabil cererea formulată de domnul avocat MORUȚAN IULIAN ALIN, decan al Baroului Bistrița-Năsăud, înregistrată sub nr. 455 din 12.10.2026, privind apărarea reputației sale profesionale și protejarea imaginii Baroului, și a aprobat înaintarea acesteia spre soluționare Comisiei Permanente a Uniunii Naționale a Barourilor din România;
b) și-a însușit constatările și propunerile consemnate în hotărâre identificate în preambul la lit. c), precum și înregistrările menționate;
c) a propus Comisiei Permanente a UNBR: admiterea cererii și adoptarea unei decizii motivate de apărare a reputației profesionale a petentului, cu evaluarea atingerilor aduse imaginii Baroului; publicarea deciziei și a unui comunicat instituțional pe site-ul UNBR; comunicarea soluției către petent și Barou, precum și transmiterea către autor și publicație a poziției instituționale, cu solicitarea rectificării afirmațiilor factuale infirmate prin cercetări.

Domnul Avocat Alin-Iulian Moruțan nu a participat nici la deliberări și nici la vot.

Abordarea constantă a UNBR este aceea că pozițiile publice care, în numele libertății de exprimare, acreditează ideea unei conduite neconforme a unui avocat din cauza clienților pe care îi reprezintă sau a faptelor acestora, atrag o vulnerabilitate majoră în cadrul sistemului avocațial, a sistemului judiciar în general, afectând dreptul la apărare, pilon esențial al statului de drept.

Prin toate articolele și afirmațiile mai sus, reputația profesională a avocatului Alin-Iulian Moruțan este afectată. Articolele conțin afirmații de natură să creeze cititorilor percepția că un avocat care încheie un contract de asistență juridică cu un anumit client, fie el și persoană juridică de drept public, merită disprețul opiniei publice și poartă o anatemă.

Pozițiile publice, care, în numele libertății de exprimare, exprimă ideea unor „probleme” ale avocatului care încheie un contract de asistență juridică cu un anumit client, fie el și persoană juridică de drept public și care, în același timp, are și o anumită calitate în organele de conducere a profesiei, afectează negativ atât profesia de avocat, cât și sistemul judiciar în general.

Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 republicată, avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă.

Potrivit art. 6 alin. (4) din Statutul Profesiei de Avocat, relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevăzute de Lege, prezentul statut, codul deontologic şi de contractul de asistență juridică legal încheiat.

Aceste principii de drept, care guvernează relația avocat – client și, respectiv, încheierea și derularea unui contract de asistență juridică, nu pot fi puse la îndoială prin afirmații calomniatoare, nejustificate și fără niciun suport probator. Libertatea de exprimare nu poate fi nici invocată și nici folosită pentru a denigra o instituție juridică, un profesionist al dreptului, partener indispensabil al justiției și nici profesia de avocat în ansamblu.

Asumarea unui mandat profesional nu echivalează cu însușirea conduitei, a opțiunilor sau a faptelor clientului. Avocatul își exercită profesia prin apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acestuia, în limitele legii, iar evaluarea conduitei sale trebuie să privească propriile acte și obligații profesionale. Din simpla existență a raportului de asistență juridică nu poate fi dedusă lipsa de probitate a avocatului și nici participarea sa la eventualele nereguli imputate clientului.

Această distincție este susținută expres de practica instituțională a UNBR. Prin Decizia Comisiei Permanente nr. 294 din 20 martie 2025, s-a reținut că identificarea avocatului cu clientul său este inacceptabilă și poate afecta atât profesia, prin descurajarea acceptării anumitor cauze sau clienți, cât și justițiabilul și dreptul său la apărare. Decizia invocă Principiile de bază ale Națiunilor Unite privind rolul avocaților, potrivit cărora avocații nu trebuie asimilați clienților lor sau cauzelor acestora ca urmare a îndeplinirii funcțiilor profesionale. Deși privește o situație concretă, această decizie oferă un reper instituțional relevant pentru delimitarea criticii conduitei avocatului de discreditarea sa prin asociere cu persoanele pe care le asistă sau le reprezintă. A se vedea, de asemenea, și Decizia Comisiei Permanente nr. 559 din 14 septembrie 2026, privind apărarea reputației avocatului Călin Budișan, Decanul Baroului Cluj și membru al Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România.

În situația descrisă, problema nu este simpla informare a publicului asupra existenței unui contract de asistență juridică, ci eventuala prezentare a acestei împrejurări ca fiind, prin ea însăși, compromițătoare pentru avocat. Dacă mesajul transmis cititorilor este că acceptarea unui anumit client constituie o dovadă a unei conduite profesionale necorespunzătoare, fără identificarea unor acte proprii care să susțină această concluzie, critica se deplasează de la examinarea faptelor la culpabilizare. Or, existența contractului dovedește exclusiv raportul profesional, nu și neregulile sugerate în legătură cu acesta.

Nici exercitarea unei funcții în organele de conducere ale profesiei nu poate constitui, în sine, dovada unei abateri în activitatea profesională. Această calitate poate justifica un interes public sporit și examinarea critică a conduitei persoanei, dar nu înlocuiește fundamentul factual al unei acuzații. Simpla alăturare a funcției profesionale și a unui contract de asistență juridică nu este suficientă pentru a demonstra folosirea funcției în interes personal, favorizarea ori existența unui conflict de interese; asemenea imputări trebuie raportate la împrejurări concrete, susceptibile de verificare.

În egală măsură, calitatea clientului de persoană juridică de drept public nu trebuie utilizată pentru a susține că orice critică asupra contractului ar fi nelegitimă. Interesul public privind încheierea și executarea acestuia trebuie distins însă de imputarea unei lipse de integritate avocatului exclusiv pentru acceptarea mandatului. Apărarea reputației nu urmărește sustragerea contractului de la examinare, ci împiedicarea transformării unei relații profesionale într-un indiciu suficient, prin el însuși, de culpabilizare.

În fine, menționarea persoanelor din familia avocatului sau a veniturilor familiei realizate din surse legale, în afara profesiei de avocat, este greșită și menită să genereze un impact negativ nejustificat în rândul opiniei publice.

Pentru pretinse ipoteze în care avocatul are o conduită neconformă dispozițiilor legale în exercitarea profesiei de avocat, există pârghii legale care pot fi exercitate de orice persoană interesată.

Existența mecanismelor legale de verificare și sancționare a conduitei profesionale nu exclude discutarea publică a unor suspiciuni. Ea evidențiază însă necesitatea de a nu confunda suspiciunea cu o abatere demonstrată și de a nu prezenta simpla exercitare a profesiei ca fiind compromițătoare.

Prin urmare, demersul de apărare a reputației profesionale nu urmărește recunoașterea unei imunități față de critică, ci protejarea avocatului și a profesiei de avocat împotriva discreditării nejustificate pentru exercitarea legitimă a profesiei. Protecția astfel acordată privește atât reputația individuală, cât și garanția că acceptarea unui mandat profesional nu devine, prin ea însăși, un motiv de stigmatizare publică.

Prezenta Decizie a avut în vedere următoarele mijloace de probă:
a) Sursele media:
https://www.strictsecret.com/p/opus-nr-681-justitie-futacioasa-la
https://www.strictsecret.com/p/opus-nr-691-asta-seara-furam-in-familia
https://vm.tiktok.com/ZN8hs2Ttc/
https://vm.tiktok.com/ZN8hsfF99/
https://www.tiktok.com/@liviualexaoficial/video/7692433358877396246?is_from_webapp=1&sender_device=pc
b) Materialele video (reel-urile) transmise prin WeTransfer;
c) Hotărârea Consiliului Baroului Bistrița-Năsăud nr. 13/12.10.2026;
d) Cererea de apărare a reputației;
e) Răspuns Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, care clarifică aspectele privind încheierea contractului de asistență juridică.

Prin urmare, în baza dispozițiilor art. 67 alin. (1) lit. a) și j) din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Comisia Permanentă

D E C I D E :

Art. 1. – Se admite cererea de apărare a reputației profesionale formulată de domnul avocat Alin-Iulian Moruțan, Decanul Baroului Bistrița-Năsăud.

Art. 2. – Comisia Permanentă va emite un comunicat de presă privind admiterea cererii de apărare a reputației profesionale menționată la art. 1, care va fi dat publicității pe site-ul www.unbr.ro și care va fi transmis domnului avocat Alin-Iulian Moruțan și către Baroul Bistrița-Năsăud.

Art. 3. – Prezenta decizie se comunică către domnul avocat Alin-Iulian Moruțan  și Baroul Bistrița-Năsăud și se publică pe site-ul www.unbr.ro împreună cu comunicatul de presă prevăzut la art. 2.

Art. 4. – Prezenta decizie împreună cu comunicatul de presă prevăzut la art. 2 se comunică către publicațiile sus menționate, cu solicitarea rectificării afirmațiilor factuale nereale.

C O M I S I A      P E R M A N E N T Ă

COMUNICAT

UNBR apără reputația profesională a decanului Baroului Bistrița-Năsăud

Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România a admis, prin Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2026, cererea de apărare a reputației profesionale formulată de avocatul Alin-Iulian Moruțan, decanul Baroului Bistrița-Năsăud, în urma unor articole și materiale video publicate de Liviu Alexa pe platforma strictsecret.com și pe rețelele sociale.

Decizia a fost adoptată în baza art. 67 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 51/1995, în urma analizării materialelor publicate, a documentelor și a clarificărilor privind contractul de asistență juridică încheiat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, precum și a Hotărârii Consiliului Baroului Bistrița-Năsăud nr. 13/12.10.2026.

Comisia Permanentă a constatat că materialele analizate conțin afirmații și insinuări privind presupuse nereguli financiare, favorizarea atribuirii unui contract de asistență juridică și folosirea funcției de decan pentru obținerea unor avantaje personale, însoțite de atacuri la persoană și expresii jignitoare. Unele dintre aceste intervenții au vizat inclusiv viața privată și familia avocatului, iar altele au pus în discuție, prin exprimări ofensatoare, imaginea Baroului Bistrița-Năsăud.

Gravitatea acestor manifestări rezultă nu doar din limbajul utilizat, ci și din caracterul repetat al atacurilor și din încercarea de a implica în acestea colegi avocați și alte persoane, inclusiv participanți la un eveniment educațional organizat de barou. Materialele analizate cuprind îndemnuri la contestarea publică a decanului, solicitări de încetare a contractului de asistență juridică și anunțuri privind continuarea intervențiilor. Privite în ansamblu, aceste manifestări depășesc cadrul unei dezbateri privind oportunitatea unui contract și sunt de natură să exercite presiuni asupra avocatului în legătură cu activitatea sa profesională. Necesitatea protejării avocaților și a organizațiilor lor profesionale împotriva amenințărilor, hărțuirii și intimidării este consacrată și de Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat, adoptată în 2025, care prevede măsuri de protecție împotriva unor asemenea manifestări.

Atacurile nu au vizat doar persoana avocatului Alin-Iulian Moruțan, ci și Baroul Bistrița-Năsăud și, prin asociere, imaginea profesiei de avocat. Barourile îndeplinesc atribuții stabilite prin lege, iar autoritatea și credibilitatea lor sunt esențiale pentru justiție. Formulările injurioase și încercările de compromitere a reprezentanților acestora, în lipsa unor fapte care să susțină acuzațiile formulate, afectează nu doar reputația persoanelor vizate, ci și încrederea publică în justiție, ca serviciu public.

Potrivit clarificărilor și documentelor analizate de Comisia Permanentă, contractul de asistență juridică a fost încheiat prin achiziție directă, cu aprobarea Comitetului Director al spitalului, și a fost prezentat Consiliului de Administrație, fără obiecțiuni. Totodată, cele trei posturi de consilier juridic prevăzute în organigrama spitalului erau neocupate, contrar celor sugerate în materialele publicate.

UNBR subliniază că existența unui contract de asistență juridică între un avocat și o instituție publică nu constituie în niciun caz un indiciu de nelegalitate sau de lipsă de probitate profesională. Dimpotrivă, instituțiile publice ar trebui să beneficieze de cunoștințele de specialitate ale unui avocat pentru a evita greșeli de ordin juridic sau a apăra în cel mai bun mod interesele cetățenilor. De asemenea, exercitarea unei funcții de conducere în cadrul profesiei nu poate fi expusă ca mijloc pentru obținerea unor avantaje personale.

UNBR reafirmă că activitatea instituțiilor publice și contractele încheiate de acestea pot face obiectul investigațiilor jurnalistice și al dezbaterii publice. Interesul public legitim nu justifică însă prezentarea simplelor alegații drept fapte demonstrate, în absența unor elemente care să le susțină, și nici recurgerea la atacuri personale care depășesc limitele criticii legitime.

Libertatea de exprimare nu poate justifica intimidarea sau exercitarea de presiuni asupra unui avocat în legătură cu activitatea sa profesională.

UNBR va continua să își exercite atribuția legală de apărare a reputației profesionale a avocaților și să protejeze prestigiul instituțiilor profesiei împotriva atacurilor nejustificate. Apărarea reputației profesionale nu înseamnă imunitate față de critică, ci protecție împotriva discreditării nejustificate pentru exercitarea legitimă a profesiei.

Prin Decizia nr. 662/15.10.2026, Comisia Permanentă a dispus publicarea deciziei și a prezentului comunicat pe site-ul UNBR, comunicarea acestora către avocatul Alin-Iulian Moruțan și Baroul Bistrița-Năsăud, precum și transmiterea către publicațiile menționate în decizie, cu solicitarea rectificării afirmațiilor factuale nereale.

Articolul Decizia Comisiei Permanente a UNBR nr. 662 din 15 octombrie 2026 prin care se admite cererea de apărare a reputației profesionale a domnului avocat Alin-Iulian Moruțan, Decanul Baroului Bistrița-Năsăud apare prima dată în UNBR.