Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #4: Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați (întrebările au fost adresate de Av. Ana Maria Ioniță, Baroul București, Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #4: Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați (întrebările au fost adresate de Av. Ana Maria Ioniță, Baroul București, Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

Răspuns nr. 4. Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați

● Se are în vedere de UNBR elaborarea unor standarde profesionale obligatorii privind utilizarea aplicațiilor de inteligență artificială, inclusiv sub aspectul răspunderii profesionale? (Întrebare adresată de Bogdan Dumitriu, Baroul București)

● Consideră UNBR necesară elaborarea unor principii etice privind colaborarea dintre profesia de avocat și dezvoltatorii de AI? (Întrebare adresată de Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

 

Răspuns UNBR

Inteligența artificială a intrat deja în practica juridică, fără să aștepte reguli clare. Avocații o folosesc, platformele o monetizează, iar clienții primesc răspunsuri. Însă, într-adevăr,  problema nu este utilizarea ei, ci lipsa unui cadru care să stabilească cine controlează procesul și, mai ales, cine răspunde.

În acest context, la nivelul Uniunii Naționale a Barourilor din România se conturează necesitatea elaborării unor standarde profesionale privind utilizarea aplicațiilor de inteligență artificială.

Este foarte clar că soluția nu poate fi interdicția utilizării tehnologiei, ci integrarea ei într-un cadru reglementat: ghiduri de utilizare, grile de evaluare a instrumentelor, programe de formare și reguli clare privind responsabilitatea. Acest cadru trebuie să fie flexibil și dinamic pentru a ține pasul cu tehnologia și asta înseamnă că trebuie să aibă la bază niște reguli foarte simple:

– decizia juridică nu poate fi delegată algoritmului;

– controlul uman trebuie să fie real, nu formal;

– avocatul rămâne titularul răspunderii;

– confidențialitatea nu poate fi compromisă;

– utilizarea AI trebuie să fie transparentă acolo unde influențează serviciul oferit.

În acest cadru, reglementările europene oferă un punct de plecare, dar nu pot înlocui normele profesionale. Pentru că, în final, relația nu este între client și tehnologie, ci între client și avocat.

Experiența comparată confirmă această direcție. În Statele Unite, American Bar Association a introdus obligația de competență tehnologică, iar barourile din California și New York au emis ghiduri explicite: orice rezultat generat de AI trebuie verificat, iar avocatul rămâne pe deplin responsabil pentru conținutul utilizat.

În Europa, Council of Bars and Law Societies of Europe a reafirmat că principiile clasice – independență, confidențialitate, loialitate – se aplică integral și în utilizarea tehnologiei. În același sens, Conseil National des Barreaux a elaborat ghiduri care impun control uman efectiv și transparență în utilizarea instrumentelor digitale.

În România, un prim pas există deja: Ghidul UNBR privind participarea avocaților pe platformele de intermediere avocat–client, care va trebui adaptat. Aceste platforme au evoluat rapid, devenind mult mai sofisticate și integrând funcții automate sau AI. Această evoluție face inevitabilă extinderea regulilor către noile forme de practică digitală.

Pentru noile platforme bazate pe inteligență artificială, aceste standarde trebuie completate cu reguli suplimentare: delimitarea clară între informare și consultanță, interdicția validării pur formale de către avocat, identificarea responsabilului pentru serviciul oferit și mecanisme de verificare a instrumentelor utilizate.

În concluzie, utilizarea inteligenței artificiale este inevitabilă, dar trebuie însoțită de standarde profesionale care să asigure menținerea garanțiilor esențiale ale profesiei – competență, confidențialitate, loialitate și răspundere.

Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 8.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate 

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #4: Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați (întrebările au fost adresate de Av. Ana Maria Ioniță, Baroul București, Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava) apare prima dată în UNBR.