Anunțuri

Precizări la comunicatul CECCAR privind proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995

CECCAR și monopolul avocaților: o acuzație căreia i-ar fi prins bine o consultație juridică

O confuzie juridică poate fi înțeleasă atunci când dreptul nu este specializarea autorului. Când ea devine poziție instituțională și fundamentează acuzații publice, o verificare juridică prealabilă ar fi fost binevenită.

Într-adevăr, dreptul nu este monopolul nimănui. Oricine poate citi un bilanț sau explica o regulă contabilă, chiar dacă nu este expert contabil. Dar, a cunoaște dreptul și a oferi unui client un serviciu juridic sunt însă lucruri diferite. Comunicatul CECCAR le suprapune și construiește pe această confuzie acuzația unui monopol.

1. Despre presupusul monopol profesional

Proiectul nu rezervă avocaților citirea, explicarea sau aplicarea legii în orice împrejurare. El reglementează prestarea unor servicii profesionale.

Diferența este ușor de înțeles: pot să îmi urmăresc singur veniturile și cheltuielile, dar aceasta nu mă autorizează să ofer publicului servicii de expertiză contabilă. Pot să citesc despre răspunderea administratorului, dar lectura nu îmi conferă calificarea de a prelua profesional apărarea unui client.

În plus, „activitate rezervată” nu înseamnă automat exclusivitate pentru o singură profesie. Directiva (UE) 2018/958, art. 3 lit. b) recunoaște expres activitățile partajate între profesii reglementate.

Competența generală a avocatului poate coexista cu atribuțiile speciale ale altor profesii. Dar. aceste atribuții trebuie păstrate explicit și exercitate în limitele legii.

2. Despre definiția consultanței juridice

Tocmai pentru a evita asemenea confuzii este necesar să precizăm termenii cu care operăm.

● Informare: un articol explică regulile generale ale concedierii.
● Activitate contabilă: profesionistul calculează drepturile salariale și îndeplinește atribuțiile de salarizare prevăzute de lege.
● Consultanță juridică: sunt examinate documentele unui anumit salariat și este recomandată soluția juridică pentru concediere sau contestarea ei.

Un calcul salarial corect nu face legală o concediere nelegală. Angajatorul poate ajunge să plătească despăgubiri și să reintegreze salariatul, deși toate operațiunile contabile au fost efectuate impecabil.

Aceasta nu înseamnă că orice recomandare personalizată a contabilului este interzisă. Se verifică obiectul serviciului și competența legală a prestatorului. Aplicarea legislației în limitele atribuțiilor contabile nu echivalează cu dreptul de a oferi orice serviciu juridic.

Clarificarea are și un reper european. În Comunicarea COM(2016) 820 final din 10 ianuarie 2017, secțiunea II.4 „Avocații”, Comisia Europeană recomandă clarificarea întinderii consultanței juridice rezervate, în special pentru serviciile online. Solicită și evaluarea proporționalității restricțiilor profesionale și a efectelor lor cumulate. În Comunicarea COM(2021) 385 final din 9 iulie 2021, secțiunea II.4 „Avocați”, Comisia reia necesitatea adaptării reglementării la consultațiile online, recuperarea creanțelor și redactarea automată a documentelor. Pentru România, SWD(2021) 185 final, analiza de țară „Romania”, subsecțiunea „Lawyers” constată că recomandările din 2017 nu determinaseră revizuirea cerințelor și a activităților rezervate, iar cadrul serviciilor juridice online rămânea neclar. Documentul precizează și că activitățile rezervate nu sunt toate exclusiv avocațiale, unele fiind exercitate și de alte profesii, potrivit legii.

3. Despre competențele contabililor și limitele reprezentării

OG nr. 65/1994 recunoaște expertului contabil atribuții privind contabilitatea, situațiile financiare, anumite lucrări fiscale, expertizele și asistența de specialitate pentru înființarea și reorganizarea societăților. Aceste competențe trebuie respectate. Ele nu sunt însă identice cu o autorizare generală pentru consultanță și reprezentare juridică.

Confuzia a produs deja un act oficial. Prin Hotărârea nr. 25/801 din 14 ianuarie 2025, CECCAR a reglementat o împuternicire pentru asistarea și reprezentarea clienților la registrul comerțului, invocând competențe existente. UNBR a contestat această interpretare.

Art. 6 lit. g) din OG nr. 65/1994 permite experților contabili „asistența de specialitate necesară pentru înființarea și reorganizarea societăților”. „De specialitate” delimitează competența; nu o extinde la toate operațiunile necesare înființării unei firme. Din această formulare nu rezultă, prin ea însăși, nici o competență generală de reprezentare juridică, nici dreptul de a înlocui mandatul cerut de Legea registrului comerțului cu un formular profesional propriu. O împuternicire poate dovedi un mandat. Nu poate crea atribuții pe care legea nu le acordă. Principiul este însă simplu: un organism profesional poate organiza exercitarea competențelor conferite prin lege; nu poate crea, printr-un formular, competențe pe care legea nu le acordă.

Între asistența contabilă necesară constituirii unei firme, depunerea unor documente și reprezentarea juridică există diferențe care trebuie examinate concret. O împuternicire dovedește un mandat; nu ține locul temeiului legal al competenței.

4. Despre presupusa preluare a întregii operațiuni economice

CECCAR susține că un contract are și o substanță economică. Desigur. Dar are și consecințe juridice care nu se reduc la tratamentul său contabil.

De exemplu, un asociat își vinde participația. Prețul poate fi corect calculat, iar înregistrările contabile corecte. Dacă semnează însă o clauză prin care garantează personal datorii viitoare, riscul său depășește valoarea înscrisă în bilanț.

5. Despre concurență și costuri

Evaluarea costurilor este necesară. Ea trebuie raportată la actele efectiv vizate, derogările aplicabile și cheltuiala suplimentară reală.

Dar costul nu se măsoară doar înaintea semnării. Un contract prost redactat poate bloca încasările firmei, iar o garanție personală neînțeleasă poate pune în pericol economiile administratorului.

6. Despre inteligența artificială și inovare

IA poate sprijini toate profesiile. Nu acordă însă calificări și nu extinde competențele utilizatorului. Avocatul care folosește un program contabil nu devine expert contabil. Nici abonamentul la un asistent IA nu este o autorizație profesională.

Problema apare când o platformă vinde „analiza avocaților noștri”, deși livrează un răspuns automat neverificat. Dacă beneficiarul pierde termenul pentru contestarea unei decizii, cine răspunde? Același risc există când o platformă pretinde că situațiile financiare au fost verificate de experți contabili care, în realitate, nu au intervenit.

7. Aceleași garanții: protecție la contabili, monopol la avocați?

Este legitim să cerem avocaților să demonstreze necesitatea și proporționalitatea măsurilor propuse. Același standard se aplică tuturor profesiilor reglementate.

Calificarea, confidențialitatea și răspunderea protejează beneficiarul indiferent de profesia care le oferă. Ar fi curios ca aceste garanții să fie indispensabile în contabilitate, dar simple privilegii comerciale în consultanța juridică.

CECCAR poate contribui la dezbatere identificând atribuțiile afectate și amendamentele necesare. Aceasta presupune însă folosirea exactă a noțiunilor de informare, consultanță, asistență, mandat și reprezentare.

Tocmai controversele actuale arată de ce terminologia trebuie clarificată. Când competențele sunt neclare, clientul este cel care suportă consecințele.

Articolul Precizări la comunicatul CECCAR privind proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 apare prima dată în UNBR.