Anunțuri

UNBR Info | CCR confirmă: reducerea cheltuielilor cu onorariile avocaților exclusiv la cererea părții este o soluție constituțional admisibilă

Decizia CCR deschide calea reluării demersului legislativ susținut de UNBR pentru prevenirea reducerilor arbitrare ale cheltuielilor de judecată reprezentând onorariile avocaților.

Curtea Constituțională a publicat, în Monitorul Oficial nr. 863 din 15 octombrie 2026, Decizia nr. 346 din 1 iulie 2025, prin care a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la dispozițiile art. II din legea de modificare a Legii nr. 51/1995 și a art. 451 din Codul de procedură civilă.

Deși a constatat neconstituționalitatea reglementării adoptate de Parlament, CCR a stabilit că soluția reducerii cheltuielilor de judecată reprezentând onorariile avocaților exclusiv la cererea părții interesate este, în principiu, constituțională, dacă este însoțită de garanții procesuale efective.

Această concluzie, cuprinsă în considerentele obligatorii ale deciziei, confirmă că obiectivul urmărit de UNBR poate fi realizat printr-o reglementare care să respecte garanțiile constituționale.

Ce a stabilit Curtea Constituțională

Reducerea numai la cererea părții presupune posibilitatea efectivă de a cunoaște și contesta cheltuielile solicitate.

CCR reține că soluția propusă, care permitea reducerea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocatului numai la cererea părții interesate, este admisibilă în principiu. Legea trebuia însă să asigure că partea poate cunoaște efectiv sumele solicitate și dovezile justificative, în timp util pentru a formula cererea de reducere. Totodată, partea trebuia să aibă posibilitatea efectivă de a dovedi caracterul disproporționat al cheltuielilor pretinse. Neconstituționalitatea privește, așadar, lipsa acestor garanții procesuale, insuficienta claritate a criteriilor de apreciere și deficiențele privind exercitarea căilor de atac.

În privința evaluării onorariului, Curtea reafirmă distincția dintre suma convenită de avocat cu propriul client și suma care poate fi pusă, cu titlu de cheltuieli de judecată, în sarcina părții adverse. Aceasta din urmă este supusă aprecierii instanței, pe baza unor criterii obiective, clare și previzibile, care să limiteze evaluările discreționare sau subiective.

Pentru definirea acestor criterii într-o nouă reglementare, CCR indică posibile repere pe care legiuitorul le-ar putea valorifica: onorariile minimale, media onorariilor practicate în domeniu și criteriile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

Ce înseamnă decizia pentru demersurile UNBR

UNBR a susținut modificarea legislației pentru a corecta problemele semnalate în practica instanțelor, inclusiv situații în care cheltuielile de judecată reprezentând onorariile avocaților au fost reduse la sume derizorii, fără o justificare suficientă în raport cu activitatea profesională efectiv desfășurată.

Problema privește, în primul rând, dreptul justițiabilului care a câștigat procesul de a recupera, în condiții echitabile și previzibile, cheltuielile necesare exercitării dreptului la apărare.

Prin această decizie, CCR confirmă că problemele semnalate de UNBR pot primi o soluție legislativă, fără a afecta garanțiile procesuale ale părților.

De asemenea, Curtea reține necesitatea ca partea care a câștigat procesul să beneficieze de recuperarea unei părți semnificative și corespunzătoare din cheltuielile rezonabile efectuate.

UNBR va continua demersurile legislative

UNBR va relua demersurile legislative pentru ca soluția reducerii cheltuielilor de judecată reprezentând onorariile avocaților exclusiv la cererea părții interesate să fie reglementată cu respectarea garanțiilor constituționale indicate de CCR. Obiectivul este clar: protejarea dreptului justițiabililor la recuperarea cheltuielilor de judecată și prevenirea reducerilor arbitrare, prin criterii obiective și garanții procesuale efective.

Articolul UNBR Info | CCR confirmă: reducerea cheltuielilor cu onorariile avocaților exclusiv la cererea părții este o soluție constituțional admisibilă apare prima dată în UNBR.