Anunțuri

Dezbatere la  Palatul Parlamentului: șapte modificări legislative propuse de UNBR pentru protecția serviciilor juridice și a cetățeanului

București, 25 august 2026 – Șapte modificări legislative care privesc direct modul în care cetățenii primesc servicii juridice, protecția secretului profesional și adaptarea profesiei de avocat la mediul digital au fost discutate, la Palatul Parlamentului, în cadrul conferinței „Dialog UNBR – Priorități legislative ale Congresului Avocaților 2026”, organizată de Uniunea Națională a Barourilor din România, în parteneriat cu Comisia juridică, de disciplină și imunități a Senatului.

Dezbaterile au pornit de la probleme deja vizibile în practică: reglementări cu impact direct asupra profesiei sunt adoptate fără o consultare formalizată a organismului său reprezentativ; granița dintre informația juridică și consultanța juridică devine tot mai greu de identificat în mediul online; titlul de avocat poate fi folosit abuziv pentru a crea o aparență de legitimitate; iar secretul profesional este încă protejat, în mare parte, prin reguli concepute pentru documentul pe hârtie, nu pentru telefon, laptop sau cloud.

Lucrările conferinței au fost deschise de av. Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), av. Cătălin-Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR și senator, și Liviu-Bogdan Ciucă, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

În partea de dezbateri au luat cuvântul reprezentanți ai comisiilor juridice ale Senatului și Camerei Deputaților, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Avocatului Poporului, Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), precum și ai mediului academic, după care au urmat dezbaterile asupra celor șapte propuneri.

Un punct comun al intervențiilor a fost că miza acestor modificări și completări legislative depășește organizarea profesiei de avocat și privește direct protecția cetățeanului. Instituțiile participante și-au exprimat, în ansamblu, susținerea față de direcțiile legislative propuse de UNBR și au formulat observații și sugestii pentru clarificarea și îmbunătățirea textelor, în perspectiva definitivării acestora. Discuțiile au evidențiat necesitatea unor reguli care să permită cetățeanului să știe cine îi oferă un serviciu juridic, în ce condiții, cu ce garanții și cine își asumă răspunderea pentru recomandarea primită.

Cele șapte propuneri discutate urmăresc, înainte de toate, creșterea siguranței juridice pentru cetățean, reducerea formalităților inutile și adaptarea garanțiilor profesionale la noile forme de furnizare a serviciilor juridice:

● Consultarea UNBR asupra proiectelor normative care afectează profesia, astfel încât reglementările privind apărarea, reprezentarea și asistența juridică să țină seama și de efectele lor concrete în practică. Pentru cetățean, aceasta înseamnă reguli mai aplicabile și un risc mai mic de blocaje sau dificultăți inutile în relația cu avocatul;
● Consultarea organizațiilor profesionale în procesul de elaborare a actelor normative, pentru ca legile care reglementează servicii importante pentru public să beneficieze de experiența celor care cunosc direct consecințele lor practice. O normă mai bine fundamentată înseamnă mai puțină incertitudine pentru cei cărora li se aplică;
● Definirea consultanței juridice și delimitarea acesteia de informația juridică, astfel încât persoana care primește un răspuns aplicat situației sale concrete să știe dacă primește informații generale sau un serviciu juridic pentru care cineva își asumă răspunderea. În mediul digital, această distincție devine esențială pentru protejarea beneficiarului;
● Protecția titlului și a identității profesionale în mediul digital, pentru ca publicul să poată identifica dacă persoana sau entitatea care se prezintă online drept avocat are în mod real această calitate. Protejarea titlului profesional înseamnă, înainte de toate, protejarea încrederii publicului;
● Mecanisme de intervenție împotriva serviciilor juridice neautorizate oferite online, astfel încât un serviciu ilegal să nu devină mai greu de oprit doar pentru că este furnizat printr-un site sau o platformă. Mediul digital nu poate deveni o zonă de excepție de la regulile care protejează cetățeanul în lumea fizică;
● Recunoașterea împuternicirii avocațiale ca dovadă a mandatului, pentru a evita procuri suplimentare, deplasări, costuri și formalități atunci când mandatul rezultă deja din raportul profesional dintre avocat și client;
● Adaptarea protecției secretului profesional la mediul digital, astfel încât garanția să privească informația însăși, nu suportul pe care aceasta se află. Datele avocat–client trebuie să beneficieze de aceeași protecție fie că se află într-un dosar pe hârtie, pe un telefon, pe un laptop, pe un server sau în cloud. Confidențialitatea nu trebuie să se diminueze odată cu schimbarea tehnologiei.

Dezbaterile au evidențiat necesitatea unei delimitări clare între informarea juridică și consultanța juridică personalizată, precum și a unor mecanisme eficiente împotriva folosirii fără drept a titlului de avocat și a furnizării ilegale de servicii juridice în mediul online. Totodată, protecția secretului profesional trebuie să urmeze informația, indiferent dacă aceasta se află pe hârtie, pe un dispozitiv electronic sau în cloud.

Conferința a vizat soluții legislative concrete, care urmează să fie definitivate în urma consultărilor instituționale. Obiectivul comun este adaptarea regulilor la mediul digital fără diminuarea garanțiilor profesionale și cu o protecție mai clară și mai eficientă a cetățeanului.

Galerie multimedia:

Articolul Dezbatere la Palatul Parlamentului: șapte modificări legislative propuse de UNBR pentru protecția serviciilor juridice și a cetățeanului apare prima dată în UNBR.