Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #18: Memorandumul interinstituțional „Just.AI Forum Inteligența Artificială în serviciul sistemului judiciar” (Întrebare adresată de Av. Adrian Rusu, Baroul Brașov)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #18: Memorandumul interinstituțional „Just.AI Forum Inteligența Artificială în serviciul sistemului judiciar” (Întrebare adresată de Av. Adrian Rusu, Baroul Brașov)

Memorandumul interinstituțional „Just.AI Forum Inteligența Artificială în serviciul sistemului judiciar

● La nivel de țară se va startul unei strategii comune privind A.I. în justiție,  Memorandumul interinstituțional „Just.AI Forum Inteligența Artificială în serviciul sistemului judiciar” marcând începutul acesteia. Care este, însă, angajamentul concret pe care autoritățile statului și-l pot asuma față de cetățeanul obișnuit? Poate garanta Statul Român că, indiferent de nivelul de sofisticare tehnică, decizia finală asupra vieții, libertății și patrimoniului unei persoane va aparține întotdeauna unui judecător, nu unui sistem automat? (Întrebare adresată de av. Adrian RUSU, Baroul Brașov)

Răspuns UNBR

Memorandumul interinstituțional „Just.AI – Inteligența Artificială în serviciul sistemului judiciar”, încheiat la Palatul Cotroceni la 5 mai 2026, a fost semnat din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România de președintele UNBR, Traian Briciu, alături de reprezentanții principalelor instituții ale sistemului judiciar, ai autorităților din domeniul digitalizării și securității cibernetice, precum și ai mediului academic și tehnologic.

Memorandumul reprezintă un moment important pentru modernizarea justiției române, dar și pentru definirea unor limite foarte clare privind utilizarea inteligenței artificiale în domeniul judiciar. Din această perspectivă, una dintre cele mai importante garanții asumate prin document este tocmai menținerea controlului uman efectiv asupra actului de justiție.

Documentul prevede explicit că utilizarea instrumentelor de inteligență artificială va avea un caracter exclusiv auxiliar, fără a afecta independența decizională a judecătorului, a procurorului sau a organelor de cercetare penală. Acesta reafirmă inclusiv principiile adoptate la nivel european prin Carta CEPEJ privind utilizarea inteligenței artificiale în sistemele judiciare, unde se precizează clar că puterea de decizie trebuie să aparțină exclusiv omului.

Prin urmare, angajamentul care poate și trebuie să fie asumat față de cetățean este acela că inteligența artificială poate sprijini activitatea judiciară — prin organizarea informațiilor, identificarea jurisprudenței relevante, gestionarea volumelor mari de date sau reducerea duratei procedurilor — însă nu poate substitui judecătorul în luarea unei hotărâri care privește viața, libertatea sau patrimoniul unei persoane.

Această limită nu reprezintă doar o opțiune tehnică, ci o exigență constituțională și europeană. Justiția presupune interpretare, proporționalitate, evaluarea contextului uman și asumarea răspunderii pentru decizie — elemente care nu pot fi transferate integral unui sistem automatizat, indiferent de gradul său de sofisticare tehnologică. Într-un stat de drept, răspunderea pentru actul de justiție trebuie să rămână întotdeauna umană.

În acest context, implicarea UNBR are o importanță aparte. Uniunea Națională a Barourilor din România participă la grupurile permanente de dialog și reflecție privind integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în justiție și susține constant ideea că tehnologia trebuie să asiste profesiile juridice, nu să le substituie. UNBR promovează utilizarea AI cu respectarea principiilor fundamentale ale profesiei de avocat: independența, confidențialitatea, secretul profesional, răspunderea profesională și controlul uman efectiv asupra actului juridic.

Memorandumul prevede, de asemenea, organizarea unor consultări largi cu profesiile juridice, inclusiv cu UNBR, pentru identificarea nevoilor reale ale sistemului judiciar și evaluarea impactului concret al soluțiilor tehnologice înaintea implementării acestora.

În concluzie, direcția asumată prin Memorandumul „Just.AI” nu este aceea a unei justiții automatizate, ci a unei justiții asistate tehnologic, în care inteligența artificială poate contribui la eficiență și accesibilitate fără a înlocui discernământul uman. Garanția esențială care trebuie păstrată într-un stat de drept este că decizia finală privind drepturile, libertățile și patrimoniul unei persoane aparține întotdeauna unui magistrat sau unui profesionist al dreptului care își asumă răspunderea pentru acea decizie. Din această perspectivă, implicarea activă a UNBR în acest proces urmărește tocmai menținerea echilibrului dintre modernizarea justiției și protejarea garanțiilor fundamentale ale procesului echitabil, ale independenței profesiilor juridice și ale controlului uman efectiv asupra actului de justiție.

Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 28.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate 

07.05.2026: # 4 Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați

08.05.2026: #5 Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală

11.05.2026: #6 Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice

12.05.2026: #7 Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat

13.05.2026: #8 Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări 

14.05.2026: #9 Limitele deontologice ale utilizării tehnologiei în formularea opiniilor juridice

15.05.2026: #10 Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice 

18.05.2026: #11 Modele alternative de organizare: platforme digitale, colaborări interdisciplinare, avocați-boți 

19.05.2026: #12 Consolidarea monopolului avocațial în fața platformelor digitale

20.05.2026: #13 Conceptul de „avocat al familiei” și asistența juridică preventivă

21.05.2026: #14 Autoritatea avocatului în societate și statutul său profesional

22.05.2026: #15 Viabilitatea economică a profesiei de avocat în următorii ani

25.05.2026: # 16 Platforma e-UNBR și Digitalizarea profesiei ca instrument de sprijin

26.05.2026: #17 Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #18: Memorandumul interinstituțional „Just.AI Forum Inteligența Artificială în serviciul sistemului judiciar” (Întrebare adresată de Av. Adrian Rusu, Baroul Brașov) apare prima dată în UNBR.