Baroul Alba

Baroul Alba este persoană juridică de interes public cu patrimoniu, buget propriu şi organizare de sine stătătoare, care este constituită şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 98/07.02.2011 (în continuare Lege) şi a Statutului profesiei de avocat, adoptat de Congresul U.N.B.R. din 10 - 11 iunie 2011, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011.

Str. Teilor, nr. 15, Alba Iulia, jud. Alba

0258-812-905

office@barou-alba.ro

Graficã și dezvoltare website | artON MEDIA, webDesign

tel: 0258-812-905

fax: 0258-819-847

Lun - Vin: 08:00 - 16:00

Sâm - Dum: Închis

E-mail

office@barou-alba.ro

Anunțuri

Acasă / Știri de actualitate UNBR  / „Dialog UNBR”. Răspunsul #10: Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice (întrebările au fost adresate de Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București, Av. Enache Lucian Marian, Baroul Constanța și Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

„Dialog UNBR”. Răspunsul #10: Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice (întrebările au fost adresate de Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București, Av. Enache Lucian Marian, Baroul Constanța și Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice

● Se analizează la nivelul UNBR oportunitatea instituirii unor obligații de conformare pentru acești „noi actori”, în vederea protejării avocaților și a standardelor profesionale? (Întrebare adresată de Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București)

● Va propune UNBR o obligație minimă de transparență pentru furnizorii digitali care oferă produse cu aparență juridică, astfel încât utilizatorul să știe explicit dacă primește un serviciu furnizat de avocat, sub secret profesional și cu răspundere profesională, sau doar un produs informatic fără aceste garanții? (Întrebare adresată de Av. Enache Lucian Marian, Baroul Constanța)

● În contextul în care tot mai multe platforme și sisteme de inteligență artificială furnizează informații și răspunsuri cu aparență juridică, are în vedere UNBR inițierea unor demersuri instituționale către furnizorii de AI care operează în România, pentru ca informațiile juridice generate automat să fie însoțite de avertismente și delimitări clare privind limitele acestor sisteme? (Întrebare adresată de Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava)

Răspuns UNBR

Dezvoltarea platformelor digitale și a sistemelor de inteligență artificială schimbă rapid modul în care publicul accesează informația juridică. Astăzi, un utilizator poate primi în câteva secunde răspunsuri redactate într-un limbaj juridic sofisticat, modele de acte sau recomandări aparent adaptate situației sale concrete, fără să știe foarte clar dacă discută cu un avocat sau cu un sistem automatizat sau unul bazat pe AI.

Însă, problema nu este existența acestor tehnologii, ci faptul că devine din ce în ce mai dificil pentru public să distingă între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă, oferită sub garanțiile profesiei de avocat.

Platformele de intermediere a serviciilor juridice, motoarele de căutare juridică sau platformele online care facilitează contactul dintre avocat și client nu sunt ilegale în sine. Ele funcționează în cadrul economiei digitale și sunt reglementate prin legislația europeană aplicabilă serviciilor online.

În cazul platformelor de intermediere, cadrul european relevant este reprezentat în special de Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online. Însă, acest regulament nu stabilește dacă serviciile juridice oferite prin platformă sunt legale sau nu. El privește în principal relația dintre platformă și profesioniștii care utilizează platforma pentru a ajunge la clienți (în cazul nostru, avocații). Regulamentul obligă platformele să funcționeze transparent: să explice criteriile după care sunt afișați profesioniștii, condițiile în care conturile pot fi suspendate, eventualele tratamente preferențiale sau regulile privind vizibilitatea și promovarea serviciilor. Scopul său este să împiedice situațiile în care platforma controlează netransparent accesul profesioniștilor la piață sau modifică arbitrar regulile de funcționare.

Separat de acest regulament, Digital Services Act (DSA) stabilește obligațiile furnizorilor de servicii digitale în raport cu conținutul online și siguranța mediului digital. Domeniul său de aplicare este mult mai larg și include servicii de găzduire, platforme online, marketplace-uri, rețele sociale și motoare de căutare.

DSA introduce obligații privind:

● transparența platformelor;
● raportarea și eliminarea conținutului ilegal;
● publicitatea online;
● trasabilitatea comercianților;
● cooperarea cu autoritățile;
● și mecanismele de contestare a deciziilor platformelor.

Pentru platformele foarte mari online (VLOP – Very Large Online Platforms), regulamentul prevede obligații suplimentare privind evaluarea și reducerea riscurilor sistemice.

Platformele care oferă servicii juridice nu sunt, în prezent, platforme foarte mari online în sensul DSA. Totuși, anumite obligații generale ale regulamentului pot deveni relevante în funcție de modul concret în care platforma funcționează, de tipul serviciilor oferite și de rolul acesteia în distribuirea sau promovarea conținutului juridic.

Legislația europeană nu interzice, așadar, existența platformelor juridice digitale. Problema apare atunci când activitatea desfășurată prin aceste platforme depășește zona informării generale sau a simplei intermedieri și intră în sfera consultanței juridice personalizate ori creează aparența că un sistem automatizat poate substitui relația profesională dintre avocat și client.

Prin urmare, UNBR nu poate interzice existența unor operatori digitali privați și nici nu poate impune unor terți reguli disciplinare sau deontologice specifice profesiei de avocat. Competența normativă a profesiei privește avocații și exercitarea activităților rezervate, nu întreaga piață digitală.

În schimb, UNBR poate reglementa condițiile în care avocații participă la aceste platforme și poate stabili limitele compatibile cu independența profesiei, secretul profesional și obligațiile deontologice.

În acest sens, profesia a adoptat deja reguli privind participarea avocaților la platformele digitale și comunicarea profesională online, inclusiv prin:

Ghidul privind participarea avocaților la platformele de intermediere avocat-client

Ghidul privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei

Recomandările CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocați

Aceste reguli urmăresc protejarea relației profesionale directe dintre avocat și client și împiedicarea transformării avocatului într-un simplu furnizor anonim integrat într-un mecanism comercial opac.

Din această perspectivă, problema nu este existența platformei, ci modul în care aceasta funcționează.

Dacă o platformă oferă exclusiv consultanță juridică automatizată, fără intervenția și asumarea unui avocat, apare o problemă serioasă privind exercitarea activităților rezervate profesiei. Dacă platforma utilizează instrumente AI, dar răspunsurile sunt validate și asumate de un avocat, atunci trebuie respectate condițiile profesiei: clientul trebuie să știe cine este avocatul, să îl poată alege în mod real, iar avocatul trebuie să își asume responsabilitatea profesională pentru soluția oferită.

Formule generale precum „avocații noștri” nu pot substitui identificarea concretă a profesionistului care răspunde pentru consultanța juridică furnizată.

În același timp, avocații nu pot participa la platforme care nu respectă standardele privind transparența, independența profesională, confidențialitatea comunicărilor și delimitarea clară dintre publicitate comercială și activitate profesională. UNBR poate reglementa condițiile în care avocații participă la astfel de platforme și poate impune obligații de transparență profesionale avocaților care utilizează aceste mecanisme digitale în relația cu publicul.

În ceea ce privește participarea avocaților la platformele digitale, una dintre cerințele esențiale este transparența față de utilizator. Avocatul trebuie să se asigure că publicul poate înțelege clar natura serviciului oferit și cine răspunde pentru acesta.

Utilizatorul trebuie să știe fără echivoc:

● dacă interacționează cu un sistem automatizat sau cu inteligență artificială;
● dacă primește doar informații juridice generale;
● sau dacă beneficiază de consultanță juridică oferită de un avocat identificabil, care își asumă profesional răspunderea pentru soluția furnizată, sub obligația secretului profesional și a regulilor deontologice specifice profesiei.

În economia digitală, diferența dintre informare juridică și consultanță juridică nu mai este doar o dezbatere teoretică. Ea devine o problemă de transparență, protecție a consumatorului și răspundere profesională.

În concluzie,  platformele digitale și inteligența artificială pot fi folosite în domeniul juridic, însă publicul trebuie să știe întotdeauna cu cine interacționează și cine răspunde pentru serviciul oferit. UNBR nu poate interzice existența platformelor digitale și nici nu poate reglementa direct operatorii privați din afara profesiei. În schimb, profesia poate stabili reguli clare pentru avocații care utilizează aceste platforme și poate susține introducerea unor standarde minime de transparență în mediul digital.

Răspunsul la următoarea întrebare va fi publicat la data de 18.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: #1 Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

05.05.2026: #2 Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

06.05.2026: #3: Răspunderea pentru prejudicii produse de AI sau platforme neautorizate 

07.05.2026: # 4 Standarde profesionale obligatorii pentru utilizarea AI de către avocați

08.05.2026: #5 Calificarea răspunsurilor generate de AI ca posibilă consultanță juridică ilegală

11.05.2026: #6 Sancționarea practicii neautorizate a activităților juridice

12.05.2026: #7 Folosirea termenilor juridici și a denumirilor care sugerează calitatea de avocat

13.05.2026: #8 Publicitatea profesională a avocaților și necesitatea unei relaxări 

14.05.2026: #9 Limitele deontologice ale utilizării tehnologiei în formularea opiniilor juridice

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #10: Obligații de transparență pentru platformele care oferă conținut și soluții juridice (întrebările au fost adresate de Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București, Av. Enache Lucian Marian, Baroul Constanța și Av. Geanina Voroniuc, Baroul Suceava) apare prima dată în UNBR.