Anunțuri

Răspuns nr. 2:  Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială

● În ce măsură se preconizează la nivelul UNBR o redefinire normativă a noțiunii de „consultanță juridică” pentru a include sau delimita utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în activitatea avocatului? (Întrebare adresată de Bogdan Dumitriu, Baroul București)

● Unde trasează UNBR granița dintre informarea juridică, permisă oricui, și consultanța juridică, rezervată avocaților? Există sau se preconizează o definiție legală clară? (Întrebare adresată de Cristina Lețu, Baroul Argeș)

Răspuns UNBR:

Definirea noțiunii de „consultanță juridică” nu mai este o opțiune teoretică, ci o necesitate imediată. La nivelul UNBR, această temă a devenit o prioritate, pe fondul transformărilor profunde generate de utilizarea inteligenței artificiale. Este, de altfel, un trend european: tehnologia impune clarificarea conceptelor juridice fundamentale.

Preocuparea privind redefinirea consultanței juridice se înscrie într-un proces mai amplu de reflecție asupra transformării profesiei. În viziunea exprimată public de președintele UNBR, schimbările actuale – digitalizarea, apariția platformelor juridice și confuzia dintre informare și consultanță – generează o veritabilă insecuritate profesională și impun reevaluarea standardelor care guvernează furnizarea serviciilor juridice.

În plan instituțional, această temă a fost asumată explicit ca prioritate. La inițiativa președintelui UNBR, Traian Briciu, în ședința Consiliului UNBR din septembrie 2025, analiza complexității și a impactului sistemic al problemei a condus la decizia de a include subiectul în dezbaterile Congresului Avocaților și în agenda proiectelor legislative ale profesiei. Ulterior, tema a fost reluată în conferințele organizate de barouri și extinsă în dialogul instituțional. Astfel, la Parlamentul României, în cadrul dezbaterii „Pactul pentru Justiție”, președintele UNBR a susținut necesitatea definirii și delimitării clare a noțiunii de consultanță juridică, în raport cu noile modele de livrare a serviciilor juridice și cu apariția platformelor digitale. În acest context, a fost subliniată nevoia unui punct comun între profesiile juridice și instituțiile statului, pentru asigurarea coerenței cadrului normativ.

Miza redefinirii consultanței juridice nu privește doar profesia de avocat, ci ține de interesul public: este necesară stabilirea unei delimitări clare între simpla informare și furnizarea unei soluții juridice asumate. Fără această delimitare, nu pot fi activate mecanismele esențiale de protecție – răspunderea profesională, confidențialitatea, independența și loialitatea – care definesc intervenția avocatului și care nu pot fi replicate de sisteme tehnologice sau platforme digitale.

Inteligența artificială a mutat discuția dintr-un cadru relativ simplu – „cine are dreptul să ofere consultanță juridică?” – într-unul mult mai dificil: „ce anume este, în realitate, consultanța juridică?”. Răspunsul nu mai poate fi construit exclusiv în jurul statutului profesional, pentru că tehnologia a demonstrat că poate reproduce, cel puțin aparent, rezultatul activității juridice.

În lipsa unei definiții clare, piața tinde să încalce limitele consultanței juridice rezervate.  Platforme digitale oferă răspunsuri personalizate, sisteme automatizate aplică norme la situații concrete, iar servicii comerciale mimează consultanța juridică fără a-și asuma răspunderea. Această zonă gri nu este neutră: produce confuzie și transferă riscul asupra justițiabilului.

În acest context, direcția care se conturează este una funcțională: consultanța juridică trebuie definită prin conținutul său, nu numai prin identitatea celui care o oferă. Astfel, atunci când există aplicarea normei de drept la o situație concretă și formularea unei soluții individualizate, ne aflăm în sfera consultanței juridice – indiferent dacă răspunsul este generat de un avocat sau de un sistem de inteligență artificială.

Această abordare permite o delimitare esențială:

– informarea juridică este cea care presupune accesul liber la legislație, explicații generale sau modele standard, trebuie să rămână neîngrădită; este drept că sistemele care folosesc tehnologie avansată pot extrage rapid informare dintr-un volum imens de surse, mult peste capacitatea umană, dar această schimbare este una de ordin tehnic iar nu de substanță – în esență, indiferent de volumul surselor și capacitatea de integrare a informațiilor, ea rămâne o informare;

– consultanța juridică, care implică aplicarea dreptului la un caz concret și influențează decizii, presupune existența unor garanții profesionale și a unei răspunderi clare.

Prin urmare, miza definirii consultanței juridice este trasarea unei limite normative clare într-un context în care tehnologia estompează diferența dintre informare și decizie și instituirea unui criteriu de delimitare funcțională. Fără această limită, nu pot fi activate mecanismele legale existente: nu pot fi impuse obligații platformelor, nu poate fi calificat conținutul ilegal și nu poate fi angajată răspunderea pentru prejudicii .

Din această perspectivă, redefinirea consultanței juridice devine o condiție prealabilă pentru orice formă de reglementare eficientă în mediul digital. Este, în același timp, o măsură de protecție a cetățeanului. Pentru că, spre deosebire de alte servicii, consultanța juridică influențează direct exercitarea drepturilor și obligațiilor, iar absența răspunderii poate genera consecințe reale și grave.

Diferența reală nu este dată doar de profesie, ci de garanțiile care o însoțesc. Consultanța juridică înseamnă mai mult decât un răspuns: înseamnă confidențialitate, loialitate, independență și asumarea răspunderii. Fără aceste garanții, ai doar informație, nu protecție juridică.

Răspunsul următor va fi publicat în data de 6.05.2026

Răspunsuri anterioare:

04.05.2026: ● Criteriile concrete de delimitare între simpla informare juridică și consultanța juridică propriu-zisă

Articolul „Dialog UNBR”. Răspunsul #2: Definirea consultanței juridice în raport cu inteligența artificială (întrebările au fost adresate de Av. Bogdan Dumitriu, Baroul București și Av. Cristina Lețu, Baroul Argeș) apare prima dată în UNBR.